CIA a făcut publice importante arhive ale lui Osama ben Laden, confiscate în raidul american din 2011 - în cursul căruia liderul Al-Qaida a fost ucis în pakistan - susceptibile să aducă noi clarificări cu privire la reţeaua extremistă, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În această masă de documente se află imagini din jurnale intime manuscrise ale fondatorului reţelei jihadiste responsabile de atentatele de la 11 septembrie 2001 în Statele Unite. Dar şi o înregistrare video de la căsătoria fiului său, Hamza, considerat ”prinţul moştenitor al jihadului” - primele imagini în care apare va adult.

Această publicare ”le dă americanilor oportunitatea să afle mai multe despre planurile şi modul de funcţionare ale acestei organizaţii teroriste”, a declarat directorul Agenţiei Centrale americane de Informaţii (CIA) Mike Pompeo.

CIA a postat online, miercuri, aproximativ 470.000 de fişiere confiscate în mai 2011, când armata americană a pătruns în complexul de la Abbottabad, un oraş-garnizoană pakistanez, şi l-a împuşcat pe ben Laden, care a scăpat, cu zece ani mai înainte, intervenţiei Statelor Unite în Afganistan.

Potrivit cercetătorilor de la think tank-ul american Foundation for Defense of Democraties (FDD), Thomas Joscelyn şi Bill Roggio, care au avut acces la documente înainte să fie declasificate, acestea furnizează informaţii despre relaţiile tulburi dintre Al-Qaida, o reţea islamistă sunnită, şi Iranul şiit.

”Acete documemnte vor ajuta mult să se răspundă anumitor întrebări pe care le avem în contnuare despre leadershipul Al-Qaida”, aprecază Bill Roggio.

În octombrie, într-o conferinţă organizată chiar de FDD, Mike Pompeo a promis să dezvăluie documente care ilustrează legăturile Iran-Al-Qaida şi ceea ce Statele Unite nu încetează să denunţe drept ”influenţa negativă” a Teheranului în Orientul Mijlociu.

Înregistrarea video a nunţii lui Hamza ben Laden - care pare că a fost filmată în Iran, este un exemplu în acest sens.

Documente deja dezvăluite, inclusiv scrisori dezvăluite de AFP în mai 2015, arată că ben Laden îl pregătea pe Hamza să-i succeadă la şefia jihadului mondial antioccidental. Tânărul, în vârstă de 27-28 de ani, se află în prezent în Iran.

ACUZAŢII DURE LA ADRESA IRANULUI

Iar unul dintre textele tocmai declasificate este un studiu de 19 pagini despre legăturile dintre Al-Qaida şi Iran, redactat de un locotenent al lui ben Laden, scriu într-un articol cercetătorii de la FDD.

Studiul arată că Teheranul a propus antrenament, bani şi arme ”fraţilor saudiţi” din Al-Qaida, cu condiţia ca ei să atace interese americane în regiunea Golfului Persic, adaugă ei.

Adevărata natură a acestei relaţii rămâne, însă, controversată în opinia experţilor.

Iranul şi grupările şiite pe care le susţine în Orientul Mijlociu se opun adesea unor mişcări sunnite apropiate ideologic Al-Qaidei.

Însă faptul că Hamza, fiul preferat al lui ben Laden, şi alte figuri din reţeaua jihadistă pot să trăiască sub protecţia iraniană sau sub paza Iranului, potrivit acestor ipoteze, ar putea să fie dovada unei relaţii de lucru între Teheran şi şeful Al-Qaida.

Fişierele relevă totodată dezacorduri aprige între iranieni şi jihadiştii din reţeaua sunnită.

O ilustrare este o scrisoare a lui ben Laden adresată liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, în care-i cere eliberarea apropiaţilor săi.

”Alte documente arată că Al-Qaida a răpit un diplomat iranian cu scopul de a obţine un schimb” de prizonieri, spune Thomas Joscelyn.

”Corespondenţa lui Osama ben Laden dovedeşte că el şi locotenenţii săi erau îngrijoraţi, de asemenea, de posibilitatea ca iranienii să-l urmărească pe Hamza sau pe alţi membri ai familiei după eliberare”.

În plus, potrivit cercetătorilor, ”ben Laden însuşi studia planuri în vederea contracarării influenţei iraniene în Orientul Mijlociu, pe care o considera pernicioasă”.

Însă, în fine, scriu ei, analiza documentelor sugerează că Al-Qaida a putut să menţină un ”canal de facilitare important” în teritoriul iranian.

Publicarea acestor arhive şi analiza lor de către FDD - un grup de presiune cunoscut din cauza poziţiilor sale foarte ostile faţă de Iran - îi lasă însă sceptici pe unii observatori de la Washington.

Aceste documente ”nu ne spun nimic în plus faţă de ceea ce ştiam deja”, a dat asigurări Ned Price, un fost consilier al fostului preşedinte Barack Obama.

El îl suspectează, într-un mesaj postat pe Twitter, pe şeful CIA că le-a declasificat cu scopul ca să le dea apă la moară celor care doresc un conflict deschis cu Iranul.

”Aceste acţiuni sugerează că ţine de strategia administraţiei Bush să pună accentul pe legăturile teroriste, pentru a justifica o schimbare de regim”, subliniază Ned Price.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.