Republica Moldova a anunţat luni că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei - marţi -, în semn de protest faţă de înfiinţarea unor secţii de votare în alegerile prezidenţiale ruse în regiunea separatistă moldoveană Transnistria, în contextul în care Chişinăul, care acuză cu regularitate Moscova de tentative de destabilizare, a autorizat iniţial o singură secţie de votare - în sediul misiunii diplomatice ruse, în capitala moldoveană, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În cadrul acestei convocări - prevăzute marţi -, Ministerul moldovean de Externe îl ”va informa pe diplomat cu privire la dezacordul său” faţă de această decizie, potrivit unui mesaj postat pe Telegram.

Agenţiile ruse de presă scriu că şase secţii de votare urmează să fie deschise la 17 martie - principala zi de vot - pentru cei aproximativ 200.000 de cetăţeni ruşi cu reşedinţa în Transnistria.

Evenimente

27 iunie - Maraton Profit News TV - Maraton Made in Romania (ediția a II-a)
30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

La precedentul scrutin prezidenţial au fost deschise 24 de secţii de votare.

Chişinăul a interzis, în acest an, înfiinţarea de secţii de votare în afara misiunii diplomatice ruse din capitală şi a avertizat împotriva oricărei acţiuni ”contraproductive”.

Rusia organizează la jumătatea lui martie un scrutin menit să-i ofere în mod triumfal lui Vladimir Putin - în lipsa unor opozanţi reali - un nou mandat de şase ani şi să-i impună legitimitatea, în pofida unor tulburări cauzate de Războiul din Ucraina.

Republica Moldova, o fostă republică sovietică, situată între Ucraina şi România, denunţă cu regularitate tentative de destabilizare ale Moscovei, care nu vede cu ochi buni apropierea sa de Uniunea Euroepană (UE).

Situaţia este deosebit de tensionată în Transnistria, unde autorităţile locale au cerut Kremlinului, la sfârşitul lui februarie, ”măsuri de protecţie”, reaprinzând temeri cu privire la o destabilizare a ţării.

Transnistria, o fâşie cu o lungime de 200 de kilometri şi o de o lăţime rar mai mare de 20 de kilometri, şi-a proclamat în mod unilateral independenţa în 1990, de frica unei ”românizări” a Republicii Moldova, care căuta la acea vreme să iasă de orbita sovietică.

Ea s-a desprins prin secesiune de republica Moldova, în urma unui scurt război civil.

Acest război a ”îngheţat” de atunci, iar negocieri continuă în vederea ajungerii la o soluţie.

Această regiune cu aproximativ 450.000 de locuitori, majoritar rusofonă, nu este recunoscută ca stat de către comunitatea internaţională şi nici de Rusia.

Moscova o consideră însă un cap de pod în apropierea frontierei UE şi menţine în Transnistria aproximativ 1.500 de militari.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.