China a adoptat în mod oficial un limbaj mai dur împotriva Taiwanului, renunţând la menţionarea "reunificării paşnice" cu insula separatistă într-un raport guvernamental prezentat marţi de premierul Li Qiang în deschiderea Congresului Naţional al Poporului (CNP), parlamentul chinez. În acelaşi timp, China îşi va creşte cheltuielile pentru apărare cu 7,2% în acest an, alimentând un buget militar care a crescut deja de peste două ori în cei 11 ani de mandat ai preşedintelui Xi Jinping, relatează Reuters.
Creşterea bugetului apărării se situează cu mult peste prognoza de creştere economică a guvernului pentru acest an, estimată la 5 la sută.
Tensiunile au crescut brusc în ultimii ani în legătură cu Taiwanul, insula guvernată democratic pe care China o revendică ca fiind a sa, dar şi cu alte părţi din Asia de Est, pe măsură ce sporesc desfăşurările militare regionale.
Li Mingjiang, cercetător în domeniul apărării la Şcoala Rajaratnam de Studii Internaţionale (RSIS) din Singapore, a declarat că, în ciuda economiei chineze aflate în dificultate, Taiwanul reprezintă un element important pentru cheltuielile de apărare ale Beijingului. "China arată că, în următorul deceniu, doreşte să îşi dezvolte armata până la punctul în care este pregătită să câştige un război, dacă nu are de ales decât să lupte într-unul", a declarat Li.
DE CE ESTE IMPORTANT BUGETUL CHINEZ AL APĂRĂRII
De când Xi Jinping a devenit preşedinte şi comandant-şef al armatei, în urmă cu mai bine de zece ani, bugetul apărării a crescut vertiginos la 1.670 de miliarde de yuani (230 de miliarde de dolari) în acest an, de la 720 de miliarde de yuani în 2013. Creşterea procentuală a cheltuielilor militare a depăşit în mod constant obiectivul anual de creştere economică internă în timpul mandatului său. În acest an, obiectivul de creştere pentru 2024 este de 5%, similar cu obiectivul de anul trecut, potrivit raportului guvernamental.
Bugetul apărării este urmărit îndeaproape de vecinii Chinei şi de Statele Unite, care se tem de intenţiile strategice ale Beijingului şi de dezvoltarea forţelor sale armate.
Pe baza datelor Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), cu sediul la Londra, bugetul din acest an marchează al 30-lea an consecutiv de creştere a cheltuielilor chineze pentru apărare.
Purtătorul de cuvânt al guvernului japonez, Yoshimasa Hayashi, a cerut marţi o mai mare deschidere din partea Beijingului, avertizând asupra unor îngrijorări internaţionale serioase. Creşterile continue ale cheltuielilor militare ale Chinei, fără o suficientă transparenţă, reprezintă "cea mai mare provocare strategică de până acum pentru a asigura pacea şi stabilitatea Japoniei şi a comunităţii internaţionale şi pentru a consolida ordinea internaţională", a declarat Hayashi la Tokyo.
Ministerul Apărării din Coreea de Sud a refuzat să comenteze, în timp ce Ministerul Apărării din Australia încă nu a comentat.
James Char, un cercetător în domeniul securităţii la RSIS, subliniază însă că, în ciuda faptului că bugetul apărării a depăşit creşterea PIB-ului, acesta a rămas la aproximativ 1,3% din produsul intern brut global în ultimul deceniu şi nu pune presiune. "Bineînţeles, soarta economică a ţării pe termen lung va determina dacă acest lucru poate fi susţinut în continuare", a spus Char.
PE CE VA CHELTUI CHINA BANII
Este probabil ca cea mai mare parte a bugetului apărării să fie alocată achiziţionării de noi echipamente, pe măsură ce armata se străduieşte să îndeplinească obiectivul lui Xi de modernizare completă până în 2035, arată IISS într-o cercetare publicată luna trecută.
Acest efort continuă pe mai multe fronturi, China producând arme care variază de la nave de război şi submarine la drone şi rachete avansate ce pot fi echipate atât cu focoase nucleare, cât şi convenţionale.
James Char spune că o gestionare mai strictă ar fi, de asemenea, o prioritate pentru conducerea militară după epurările de oficiali de rang înalt, inclusiv ministrul apărării, legate de achiziţia de arme.
Comisia militară centrală, cel mai important organism militar al Chinei, a ordonat în iulie anul trecut o "curăţare" a procesului de achiziţii şi a invitat publicul să raporteze neregulile. Comisia nu a anunţat rezultatele anchetei sale, dar cel puţin nouă generali, inclusiv patru direct responsabili de achiziţii, au fost deposedaţi de titlul de parlamentar, o procedură necesară înainte de a putea fi acuzaţi în instanţă. Doi foşti miniştri ai apărării, Li Shangfu şi Wei Fenghe, au dispărut, de asemenea, fără explicaţii, ceea ce în China înseamnă adesea că sunt anchetaţi.
Li fusese responsabil cu achiziţiile militare din 2017 până în 2022. Întrebat dacă Li va participa la sesiunile parlamentare, purtătorul de cuvânt al parlamentului, Lou Qinjian, a declarat luni pentru ziarul din Singapore Lianhe Zaobao că Li "nu poate participa, pentru că nu mai este delegat".
CE ÎNSEAMNĂ REUNIFICARE "FERMĂ" CU TAIWANUL?
În raportul de activitate guvernamentală, China a reiterat un apel la "reunificarea" cu Taiwanul, dar a pus accent pe faptul că doreşte să "fie fermă" în acest sens şi a renunţat la calificativul "paşnică", care fusese folosit în rapoartele anterioare.
Deşi nu este prima dată când China a omis cuvântul "paşnic", schimbarea de limbaj este urmărită îndeaproape ca un posibil semn al unei poziţii mai asertive faţă de Taiwan, scrie Reuters.
Consiliul pentru afaceri continentale din Taiwan a îndemnat marţi China să accepte faptul că cele două părţi nu sunt subordonate una alteia şi a îndemnat Beijingul să creeze schimburi sănătoase între cele două maluri ale strâmtorii.
Ministrul apărării din insulă declarase marţi că forţele armate ale Taiwanului vor creşte numărul de exerciţii cu rachete pe care le organizează în acest an.
Wen-Ti Sung, politolog şi membru al think tank-ului Atlantic Council, a declarat că limbajul privind Taiwanul s-a "înăsprit moderat".
"Beijingul pare să se echilibreze între proiectarea unei durităţi sporite asupra Taiwanului şi stabilizarea relaţiilor cu prietenii internaţionali ai Taiwanului", a spus el.
După ce Lai Ching-te, din partea Partidului Democrat Progresist, a câştigat alegerile prezidenţiale din Taiwan, liderul de rang patru al Partidului Comunist Chinez, Wang Huning, a declarat, luna trecută, la o reuniune la nivel înalt privind politica în Taiwan, că Beijingul va "combate cu hotărâre" orice eforturi de obţinere a independenţei Taiwanului în acest an.
Declaraţiile anterioare de la reuniunea anuală au promis doar să se "opună cu hotărâre" independenţei Taiwanului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
