Regele Charles al III-lea şi-a exprimat marţi ”oroarea” faţă de sclavie, pe care a catalogat-o drept o ”nedreptate monstruoasă”, în deschiderea summitului liderilor Commonwealth, dintre care unii cer să se prezinte scuze şi să se ofere reparaţii pentru rolul pe care Regatul Unit l-a jucat în traficul de sclavi, relatează AFP.
"Acest capitol ruşinos al istoriei îmi umple inima de oroare şi sufletul de cea mai mare tristeţe", a declarat suveranul britanic, şeful Commonwealthului, în Antigua şi Barbuda, anunţând că vrea "să lucreze pentru a corecta greşelile trecutului, acţionând pentru viitor".
"Nu putem schimba faptele celor care ne-au precedat. Putem însă să învăţăm lecţii din ele", a adăugat el, recunoscând că traficul de sclavi transatlantic "îşi aruncă în continuare umbra asupra acestor insule şi asupra altor membri ai Commonwealthului".
"Iar, cu toate acestea, istoria ne învaţă totodată că răul nu trebuie să aibă ultimul cuvânt, că forţa de caracter şi curajul se pot uni pentru a învinge nedreptăţile cele mai monstruoase, aşa cum a fost cazul hotărârii de a pune capăt comerţului internaţional cu persoane reduse la sclavie, în care Marina Regală (Royal Navy) a jucat un rol atât de important", a adăugat Charles al III-lea.
Regele se află într-un turneu de nouă zile în Caraibe, în care a fost în Guyana, o vizită în cursul căreia a recunoscut "marile suferinţe ale trecutului" în aceste teritorii.
DIALOG DESPRE TRECUT
Însă o acţiune politică a Regatului Unit poate veni doar de la Guvern, a subliniat Palatul Buckingham, amintind poziţia constituţională neutră a suveranului.
Declaraţiile lui Charles al III-lea intervin după ce premierul britanic Andy Burnham, prezent la summit, la St. John's, poartă discuţii cu liderii Commonwealthului pe tema prezentării unor scuze oficiale.
Aproximativ zece până la 15 milioane de persoane au fost aduse din Africa către Americi, pentru a fi reduse la sclavie, pe o perioadă de 400 de ani.
Burnham, care a preluat funcţia în iulie, a anunţat în ultimele zile că vrea să deschidă un "dialog structurat" cu ţările din cadrul Commonwealthului, cu scopul de a ajunge la prezentarea unor scuze oficiale.
Şeful Guvernului laburist a îndepărtat, însă, perspectiva reparaţiilor financiare, aşa cum cer mai mulţi lideri din această organizaţie alcătuită din 56 de ţări, în principal foste colonii britanice.
În discursul său, el urmează să anunţe că Regatul Unit intenţionează "să modeleze o nouă eră a Commonwealthului, rămânând totodată deschis discuţiilor despre trecut", a anunţat într-un comunicat Downing Street.
Andy Burnham a evocat această propunere de dialog şi "viitoarele etape" cu premierul Barbados, Mia Mottley, într-o întâlnire bilaterală, marţi, tot potrivit Downing Street, care precizează că şefa Guvernului şi-a exprimat "susţinerea" faţă de acest demers.
"Niciun premier britanic nu a mers atât de departe mai înainte", a salutat, în weekend, premierul Sfintei Lucia, Philip Pierre, preşedintele CARICOM, o organizaţie din care fac parte ţările din Caraibe, anunţând că este pregătit să se "angajeze" în acest dialog.
"Vom primi scuze formale de la statul britanic, ca un moment de o importanţă istorică. Însă scuzele fără reparaţii sunt incomplete", a adăugat el.
RESTRUCTURAREA DATORIEI
Într-un editorial publicat duminică în ziarul britanic The Guardian, Andy Burnham a îndemnat "să privim trecutul în faţă", însă a închis uşa compensaţiilor financiare.
"Nu cred că britanicii de azi pot să fie consideraţi responsabili de greşeli istorice, oricât de odioase ar fi ele, care au avut loc în altă epocă, în virtutea altor legi, şi la care nu au luat parte în mod personal", a subliniat el.
"Justiţia reparatorie nu a vizat niciodată culpabilitatea personală. Ea priveşte responsabilitatea statelor şi instituţiilor, iar această responsabilitate nu expiră odată cu trecerea generaţiilor", a subliniat Pierre.
Pe plan financiar, liderul laburist propune să se lucreze la o restructurare a datoriei celor mai sărace ţări din Commonwealth, care sunt afectate de creşterea dobânzilor.
El le cere creditorilor privaţi şi creditorilor din afara G7 să contribuie la acest efort.
Regatul Unit urmează să prezideze două grupuri de lucru în vederea creşterii schimburilor comerciale în cadrul Commonwealthului şi securizării aprovizionării cu minereuri critice.
Londra prevede să mobilizeze 40 de milioane de lire sterline (48 de milioane de euro) în favoarea unor proiecte de infrastructură în Caraibe, a anunţat Downing Street.
Medikatv.ro
