Preşedintele american Joe Biden, care a venit ca ”prieten” în Irlanda de Nord, îndeamnă miercuri forţele politice locale să depăşească disensiunile care persistă la 25 de ani de la semnarea Acordurilor de Pace din Vinerea Mare şi să pună capăt paraliziei instituţiilor acestei provincii britanice, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Înainte de a pleca la Dublin, într-o vizită foarte simbolică, pe urmele strămoşilor săi, şeful statului american, care-şi revendică originile irlandeze, a făcut o haltă-fulger la Belfast, pentru a sărbători Acordurile de Pace semnate la 10 aprilie 1998, după 30 de ani de ”tulburări”, între unionişti loiali Londrei, majoritar protestanţi, şi republicani majoritar catolici, susţinători ai unei uniri cu Republica Irlanda.

Însă comemorarea se loveşte de o realitate politică mai dificilă.

Evenimente

30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

Instituţiile locale înfiinţate în urmă cu 25 de ani, în cadrul cărora cele două comunităţi, mult timp inamice, îşi împart puterea, sunt blocate din cauza consecinţelor Brexitului.

Joe Biden a subliniat, într-un discurs pe care l-a susţinut la Universitatea din Belfast, că, în urmă cu 30 de ani, o clădire ca cea a univesităţii - din sticlă şi oţel - ar fi fost de neconceput într-un Belfast împânzit de sârmă ghimpată, zguduit de explozii şi confruntări sângeroase, soldate cu 3.500 de morţi în perioada ”tulburărilor”.

”Lecţia Acordurilor din Vinerea Mare este că, atunci când lucrurile par cel mai fragile (...), este cea mai mare nevoie de speranţă şi de eforturi”, a declarat el.

Biden a lăudat potenţialul economic al Irlandei de Nord, o provincie aflată în dificultate, în care Washingtonul promite să investească.

”Sper ca Adunarea şi Guvernul (locale) să fie restaurate în curând”, a declarat el, având grijă să sublinieze că decizia finală le revine liderilor politici locali.

Joe Biden s-a întâlnit anterior cu liderii principalelor cinci partide politice din Irlanda de Nord - inclusiv DUP, un partid unionist care nu-şi ascunde neîncrederea în preşedintele catolic atât de mândru de rădăcinile sale irlandeze.

De peste un an, DUP refuză să participe la instituţiile nord-irlandeze, din cauza statutului special moştenit al Brexitului.

Formaţiunea a rămas inflexibilă în ultimele săptămâni, în pofida încheierii recente a unui acord între Comisia Europeană (CE) şi Londra în cea mai delicată dintre tote problemele - a frontierei fizice cu Irlanda de Nord.

Joe Biden şi-a exprimat miercuri, din nou, susţinerea faţă de acest acord - ”Cadrul Windsor”.

”Cred că stabilitatea şi vizibilitatea pe care le oferă acest cadru vor încuraja investiţiile” în Irlanda de Nord, a subliniat el.

Liderul DUP, Jeffrey Donaldson, l-a refuzat însă politicos, spre deosebire de un deputat al formaţiunii, care l-a catalogat pe Biden drept ”antibritanic”.

El a anunţat că aşteaptă în continuare modificări legale suplimentare, care să consolideze locul Irlandei de Nord în cadrul Regatului Unit.

Joe Biden s-a întâlnit, scurt, cu premierul britanic Rishi Sunak, care a apreciat că relaţia britanico-americană este ”foarte bună”.

Cu toate acestea, trecerea-fulgar a lui Joe Biden prin Regatul Unit şi scurta sa întrevedere cu şeful Guvernului britanic ar putea lăsa Londrei impresia că şeful statului american a făcut minimum.

În schimb, el efectuează o vizită de două zile şi jumătate în Irlanda vecină, care se pregăteşte de un pelerinaj al democratului, în vârstă de 80 de ani, pe urmele strămoşilor săi.

După ce va ateriza într-un Dublin ploios, el va rămâne în ţara strămoşilor săi, pe care spune adesea că-i poartă ”în suflet”, până vineri seara.

El efectuează joi o vizită instituţională la Dublin, iar apoi una cu caracter personal, în comitatul Mayo, în vest.

Miercuri, Joe Biden se duce în comitatul Louth, alt leagăn al familiei sale, unde va contempla, din castel, portul de unde au plecat strămoşii săi în America, în secolul al XIX-lea, fugind la fel ca mulţi alţi irlandezi dintr-o ţară devastată de foamete.

La Dublin, el va călca pe urmele lui John F. Kennedy, care a susţinut un discurs în Parlamentul irlandez în 1963.

”De această trăsătură de caracter a irlandezilor, această alianţă remarcabilă a speranţei, încrederii şi imaginaţiei avem nevoie azi, mai mult ca niciodată”, le-a spus JFK atunci parlamentarilor irlandezi.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.