Arhivele belgiene au permis unui număr de peste 250 de metişi din fostul Congo belgian, Rwanda şi Burundi, care au fost smulşi familiilor în timpul colonizării, să-şi caute originile, relatează AFP.
Arhivele Generale ale Regatului (AGR) au anunţat că au primit de la metişi sau de la descendenţi ai acestora 268 de cereri de acces la documente - care au permis, în 70% dintre cazuri, identificarea unor legături familiale sau a unor date despre origini, care le erau anterior necunoscute.
Acest rezultat este salutat de către ministrul belgian de Externe Hadja Lahbib, unul dintre miniştrii belgieni care susţine aceste cerecetări.
”Să fii rupt de rădăcini este teribil (...). Am contribuit la această istorie, trebuie să putem contribui la repararea ei acum”, a declarat în faţa presei Hadja Lahbib.
Belgia a fost putere colonială în Congo - în prezent Republica Democratică Congo (RDC), fostul Zair şi Ruanda-Urundi - până la independenţa RDC în 1960 şi a Rwandei şi Burundi în 1962.
În perioada colonială, mii de copii metişi născuţi dintr-un tată belgian şi o mamă africană au fost smulşi familiei materne şi plasaţi departe de populaţie, adesea în orfelinate sau pensionate gestionate de congregaţii catolice.
Majoritatea metişilor nu era recunoscută de către tată şi era privată de acte de naştere.
Metişii nu trebuiau să se amestece nici cu albii şi nici cu africanii, o interdicţie recunoscută de către Guvernul belgian drept ”segregare ţintită”, la aproape 60 de ani de la aceste independenţe.
În aprilie 2019, premierul belgian de atunci, Charles Michel, a prezentat în mod oficial scuze pentru ”nedreptărţile şi suferinţele” suferite de către aceşti metişi.
Nés de père colon belge & de mère africaine, enlevés à leur mère, privés d'acte de naissance/de nationalité, placés ds des orphelinats ou adoptés, les métis ont subi une ségrégation.
— QuidàlaChambre (@LaChambreBE) April 4, 2019
Le premier @CharlesMichel présente auj. @laChambreBE les excuses du #begov pic.twitter.com/Q30gKMZZAJ
Una dintre consecinţele concrete a fost lansarea, la sfârşitul lui 2019, de către Arhivele belgiene, a unui proiect de cercetare de strângere de documente din arhive răspândite şi acordarea unui acces public.
Misiuni au avut loc în fostele colonii şi la Vatican.
Luni, un bilanţ realizat la jumătatea drumului acestui proiect - care urmează să continue până în 2026 - a fost prezentat în prezenţa miniştrilor belgieni implicaţi - ai Afacerilor Externe, Cooperării şi Politicii Ştiinţifice.
Ministerul de Externe, care a moştenit documentele fostului Minister al Coloniilor şi dispune de aproape zece kilometri liniari de ”arhive africane”, a transferat ”5 km” AGR, subliniază Lahbib.
”Este o muncă colosală, care trebuie continuată”, a subliniat ea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
