Azerbaidjanul a lansat "activităţi antiteroriste" în regiunea Nagorno-Karabah pentru a restabili ordinea constituţională şi pentru a alunga de acolo ceea ce spune că ar fi formaţiuni militare armene, o acţiune ce ar putea prefigura un nou război în regiune, relatează Reuters.
În imagini neverificate postate marţi pe reţelele sociale, bombardamente puternice puteau fi auzite în Stepanakert, capitala Karabahului, numită Hankendi de Azerbaidjan.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a vorbit într-un comunicat despre intenţia sa de a "dezarma şi de a asigura retragerea formaţiunilor forţelor armate ale Armeniei de pe teritoriile (azere), de a neutraliza infrastructura lor militară". Acesta a precizat că vizează doar ţinte militare legitime folosind "arme de înaltă precizie", şi nu civili, ca parte a ceea ce a numit o campanie de "restabilire a ordinii constituţionale a Republicii Azerbaidjan".
Civilii au fost liberi să plece prin coridoare umanitare, inclusiv unul către Armenia, potrivit Azerbaidajanului.
Armenia, care afirmă că forţele sale armate nu sunt prezente în Karabah, a declarat, prin intermediul Ministerului său al Apărării, că situaţia de la graniţa cu Azerbaidjanul este stabilă.
Recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului, enclava Nagorno-Karabah are o populaţie majoritar de etnie armeană şi s-a rupt de sub controlul autorităţilor de la Baku la începutul anilor 1990, în urma unui război. Azerbaidjanul a recucerit între timp o mare parte din teritoriile din interiorul şi din jurul enclavei în războiul din 2020, dar autorităţile de etnie armeană, care consideră zona ca fiind patria lor ancestrală, au rămas cu controlul asupra unei părţi din Karabakh, inclusiv asupra capitalei sale.
De atunci, un acord de încetare a focului mediat de Rusia şi aplicat de forţe de menţinere a păcii ruseşti a rămas fragil, cu bombardamente frecvente şi acuzaţii reciproce.
Baku are o relaţie strânsă cu Turcia, în timp ce Erevanul a avut în mod istoric legături strânse cu Rusia. Însă în ultimul timp, Armenia a acuzat Moscova, care este implicată în propriul război în Ucraina, că este prea distrasă pentru a-i putea garanta securitatea.
Ministerul rus de Externe a declarat că este în contact cu Azerbaidjanul şi că va transmite o declaraţie.
Ruben Vardanian, un bancher miliardar care a fost până în februarie un oficial de rang înalt în administraţia de etnie armeană din Karabah, a scris pe X: "Azerbaidjanul a iniţiat un atac masiv de artilerie împotriva Nagorno-Karabah, vizând oraşele şi civilii pe scară largă".
Reuters nu a putut verifica imediat afirmaţiile din partea ambelor părţi.
Baku a declarat că a informat forţa rusă de menţinere a păcii, împreună cu un centru de monitorizare turco-rus, care este menit să ajute la asigurarea respectării încetării focului din 2020.
Baku şi-a anunţat operaţiunea după ce s-a plâns că şase dintre cetăţenii săi au fost ucişi de mine terestre în două incidente separate, lucru pe care l-a pus pe seama "grupurilor armate armene ilegale".
Escaladarea a avut loc la o zi după ce alimente şi medicamente foarte necesare au fost livrate în Karabah pe două drumuri, simultan, un pas care părea că ar putea contribui la reducerea tensiunilor crescânde dintre Azerbaidjan şi Armenia.
Până în ultimele zile, Baku a impus restricţii radicale asupra coridorului Lacin - singurul drum care leagă Armenia de Karabah - şi nu a permis intrarea ajutoarelor pe motiv că ruta ar fi fost folosită pentru contrabanda cu arme.
Armenia a declarat că acţiunile Baku, despre care se spune că au provocat o catastrofă umanitară - lucru negat de Azerbaidjan - sunt ilegale.
Ministerul de Externe al Armeniei declarase luni că poziţiile diplomatice ale Azerbaidjanului par să indice că pregăteşte terenul pentru un fel de acţiune militară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
