Autorităţile chineze au prelevat mostre de ADN din rândul populaţiei din Tibet, inclusiv de la copii de grădiniţă, fără acordul părinţilor lor, a anunţat organizaţia Human Rights Watch, relatează The Guardian.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Într-un nou raport publicat luni, organizaţia pentru drepturile omului a oferit noi dovezi care arată o colectare sistematică a ADN-ului din rândul a populaţii întregi din Tibet, ca parte a unei activităţi de ”detectare a infracţiunilor”.

”Nu există dovezi disponibile public care să sugereze că oamenii pot refuza să participe sau că poliţia are dovezi credibile ale unui comportament infracţional care ar putea justifica o astfel de colectare”, a precizat organizaţia, adăugând că acest proces de colectare în masă a fost o încălcare gravă a drepturilor omului, deoarece ”nu poate fi justificată ca fiind necesară sau proporţională”.

Colectarea ADN-ului  a început în 2019 în cadrul unei campanii a poliţiei numită ”Cele trei mari” (inspecţie, investigaţie şi mediere), concepută pentru a consolida sistemul de poliţie al Chinei. Raportul a menţionat şi două licitaţii guvernamentale pentru construirea de baze de date locale de ADN în 2019.

Citând comunicate publice ale poliţiei şi din mass-media de stat, Human Rights Watch a identificat demersuri de colectare de ADN în 14 localităţi distincte din toate prefecturile din Regiunea Autonomă Tibetană (TAR). De asemenea, organizaţia a identificat unele unităţi de colectare în regiuni tibetane din afara TAR.

Raportul a descris campania drept ”poliţie intruzivă”, deoarece au fost adunate mostre de la toţi locuitorii din unele sate, inclusiv copii de cinci ani, sau de la toţi locuitorii de sex masculin.

”Niciun sat nu trebuie să fie omis dintr-o prefectură, nicio gospodărie nu trebuie să fie omisă dintr-un sat şi nicio persoană nu trebuie să fie omisă dintr-o gospodărie”, se menţionează în raport.

Tibetul este sub controlul Chinei de când a fost anexat cu peste 70 de ani în urmă, în ceea ce tibetanii descriu ca fiind o invazie, iar Beijingul susţine că a fost o eliberare paşnică de sub dominaţia teocratică. Tibetul este una dintre regiunile de graniţă, alături de Xinjiang şi Mongolia, supuse unor represiuni de lungă durată împotriva practicilor religioase şi culturale ale minorităţilor etnice.

În aprilie, poliţia din prefectura Nyemo, municipalitatea Lhasa, a colectat ADN de la clase întregi de copii din trei grădiniţe, fără ca părinţii să îşi fi dat consimţământul, potrivit rapoartelor publice.

Scopul declarat al ”detectării infracţiunii” nu părea a fi legitim sau proporţional, sau în interesul copilului, iar extragerea ADN-ului într-un cadru şcolar fără consimţământul îngrijitorilor sau opţiunea de a refuza a fost o încălcare a intimităţii copiilor, conform raportului.

Un raport public despre colectarea de ADN în şcoli spunea că poliţia a ”eliminat prompt îndoielile şi preocupările maselor şi a obţinut sprijinul şi înţelegerea persoanelor ale căror colectare a fost efectuată”, explicând ”necesitatea şi importanţa probelor de ADN colectate de organele de securitate publică”.

Human Rights Watch a precizat că procesul de colectare a ADN-ului pus în aplicare de guvern a fost uneori justificat ca instrument de investigaţie, dar trebuie să fie ”reglementat cuprinzător, cu sferă îngustă şi proporţională cu îndeplinirea unui obiectiv legitim de securitate”.

”Informaţiile referitoare la ADN sunt extrem de sensibile şi pot facilita o gamă largă de abuzuri dacă sunt colectate sau partajate fără consimţământ”, mai subliniază raportul.

Colectarea de ADN în China a provocat îngrijorare în rândul grupurilor de drepturi în trecut. În 2000, guvernul a început o bază de date naţională de ADN, care conţine date care se referă la cel puţin 40 de milioane de indivizi. În 2017, Human Rights Watch a anunţat că legea chineză pare să limiteze colectarea de mostre de ADN de la persoanele cu legături cu un caz penal specific, dar poliţia a desfăşurat campanii pentru strângerea informaţiilor biometrice ADN de la cetăţenii obişnuiţi pentru o ”necesitate nespecificată de «rezolvare a infracţiunilor»”.

Human Rights Watch a precizat că orice colectare forţată sau utilizare guvernamentală este o ”intruziune gravă a dreptului la viaţa privată”.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.