Austria este zguduită de un un important scandal de spionaj, în urma unei anchete jurnalistice a săptămânalului german Der Spiegel şi site-ului independent rus The Insider, iar arestarea unui fost conducător al serviciilor secrete austriece, Egisto Ott, relevă o operaţiune de infiltrare rusească de mare anvergură şi lipsa controlului aparatului de securitate al Austriei, cu elemente demne de un roman de spionaj - un agent dublu, smartphone-uri cu date sensibile ”pescuite” din Dunăre care ajung pe mâna serviciilor secrete ruse, o fostă actriţă erotică devenită spioană, relatează RTBF.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

DATE ”PESCUITE” DIN DUNĂRE

Mandatul de arestare a lui Egisto Ott, în vârstă de 61 de ani, are 80 de pagini, potrivit The Associated Press, care a avut acces la el.

Egisto Ott a fost arestat la 29 martie.

Fostul ofiţer din cadrul Bundesamt für Verfassungsschutz und Terrorismusbekämpfung (Oficiul Federal de Protecţie a Constituţiei şi luptă împotriva terorismului (BVT) , Siguranţa austriacă, a fost inculpat cu privire la transfer de date de pe smartphone-uri aparţinând mai multor oficiali austrieci de rang înalt Serviciului rus de securitate (FSB).

Totul a început în 2017, pe un braţ al Dunării, cu o exccursie cu canoea a unor membri ai cabinetului ministrului de Interne de atunci Wolfgang Sobotka (ÖVP, conservator), la bordul căreia se afla şi Katharina Nehammer, soţia actualului cancelar Karl Nehammer.

Vrând să se ridice, ea a provocat răsturnarea ambarcaţiunii. Toată lumea a căzut în apă. Inclusiv telefoanele mobile.

Un informatician de la BVT este însărcinat să verifice dacă se pot salva date sensibile de pe telefoane, iar dacă nu să le distrugă.

Însă, în loc să facă acest lucru, el copiază datele, potrivit unei anchete a cotidianului austriac Der Standard.

Egisto Ott pune mâna pe ele şi le transmite în 2022 - contra cost - FSB-ului.

REŢEAUA MARSALEK

Egisto Ott este apoi îndepărtat temporar din funcţie.

Acest incident spune multe despre securitatea serviciilor austriece de informaţii şi nu este singurul.

Egisto Ott continuă să-i informeze pe ruşi în perioada 2017-2021, profitând de accesul său la baza de date confidenţiale a poliţiei austriece.

El comunică cu FSB prin intermediul altui director al BVT, Martin Weiss ,care le transmite, la rândul său, lui Jan Marsalek, care pare să se afle în centrul acestei reţele.

Cu toate acestea, Jan Marsalek nu face parte din mediul spionaului. El este un finanţist, care a condus ani de zile gigantul german al plăţilor internaţionale Wirecard.

Wirecard se află în centrul unei farude uriaşe care a izbucnit în 2020, în plină criză covid-19.

Jan Marsalek avea să dispară atunci de pe radare, odată cu câteva miliarde de dolari.

Aparent, el a fugit din Germnia în Belarus şi s-ar fi refugiat de patru ani în Rusia, sub o falsă identitate de preot.

ACTRIŢĂ SPIOANĂ

Potrivit anchetei The Insider şi Spiegel, Jan Marsalek era un spion de mulţi ani în serviciul Rusiei.

De ce? Pare să fi fost sedus de Natalia Zlobina, un fost manechin erotic care a devenit cunoscută în urma unui rol într-un film de seria B cu vampiri, intitulat "Red Lips 2: Bloodlust". Ea juca în film rolul unei spioane ruse care-şi elimina adversarii prin asasinate cu gaze neurotoxice.

Natalia Zlobina l-ar fi pus pe Jan Marsalek în contact cu oameni de afaceri, dar şi cu militari ruşi, unii din gruparea paramilitară de mercenari Wagner.

Ott, Marsalek şi Zlobina ar fi doar câţiva pioni ai unor reţele ruseţti în Europa.

Marea Britanie a arestat în urmă cu câteva luni şase cetăţeni bulgari care se aflau în contact cu Marsalek.

Marsalek ar fi ordonat o spargere acasă la redactorul-şef al The Insider, Christo Grozev, la Viena, în timp ce acesta desfăşura o anchetă a Bellingcat cu privire la otrăvirea lui Aleksei Navalnîi şi a agentului dublu Serghei Skripal.

Egisto Ott i-ar fi furnizat adresa lui Christo Grozev lui Jan Marsalek.

În spargere au fost furate un laptop şi un dispozitiv de stocare de date de tip USB.

Aceatsa este altă acuzaţie împotriva agentului dublu, care ar fi furnizat multe informaţii secrete despre austrieci şi europeni serviciilor ruseşti.

Egisto Ott este acuzat, de asemena, de faptul că a ajutat la furtul şi la trimiterea la Moscova, la ”Lubianka”, sediul FSB, un laptop SINA - folosit de Guverne din Occident în transmiterea de informaţii confidenţiale.

El ar fi consiliat FSB în vederea unor îmbunătăţiri a operaţiunilor în Europa după asasinarea, în 2019, a unui opozant cecen de naţionalitate georgiană şi arestarea ucigaşului acestuia, Vadim Krasikov, un rus aflat în închisoare în Germania.

VIENA, CUIB DE SPIONI

Odată cu aceste dezvăluiri în cascadă, Austria pare în prezent să conştientizeze amploarea lacunelor securităţii sale.

Viena, un ”cuib de spioni” din Războiul Rece, nu şi-a pierdut deloc reputaţia, în pofida căderii Cortinei de Fier, şi continuă să-şi revendice ”neutralitatea” în Europa Centrală.

Cancelarul Karl Nehammer, care a recunoscut la 5 aprilie ”o problemă de securitate naţională”, a convocat marţi o reuniune a Consiliului Naţional austriac de Securitate pentru a reacţiona în faţa riscului infiltrării ruse.

Ministrul austriac al Justiţiei, ecologista Alma Zadic, a anunţat o însăprire a Legii antispionajului, considerată prea laxă în Austria.

Această lege pedepseşte numai spionajul în detrimentul Austriei - cu maximum cinci ani de închisoare - şi nu pe cel al altor ţări şi organizaţii internaţionale, în pofida faptului că Viena găzduieşte multe, inclusiv agenţii ale ONU, ca de exemplu Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA), sau Organizaţie pentru Securitate şi Cooperare în Europea (OSCE).

Scandalul aminteşte totodată acuzaţii de apropiere faţă de Rusia a Partidului FPÖ (extremă dreapta) - creditat în frunte de sondaje în vederea alegerilor din septembrie.

Karin Kneissl, ”eticheta” FPÖ, s-a ”ilustrat” în 2018, pe când era ministru de Externe, prin invitarea la căsătoria sa a lui Vladimir Putin căruia i-a acordat un vals.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.