Conducătoarea din Myanmar Aung San Suu Kyi s-a declarat ”pregătită” să organizeze întoarcerea celor peste 410.000 de musulmani apartizi rohingya refugiaţi în Bangladesh, marţi, cu câteva ore înainte de deschderea Adunării Generale a ONU, dar fără să prezinte o soluţie concretă la ceea ce Naţiunile Unite denunţă drept o epurare etnică, relatează AFP, care prezintă principalele puncte ale acestui discurs.
Opinia publică din ţară este inflamată la maximum de critici internaţionale cu privire la soarta celor peste 410.000 de membri ai minorităţii musulmane apatride rohingya refugiaţi în Bangladesh, care au fugit din statul Rakhin (vest), unde armata desfăşoară o vastă operaţiune de reprimare în urma atacurilor, de la 25 august, ale rebelilor rohingya.
În faţa ambasadorilor reuniţi la Naypyidaw cu ocazia acestui discurs către naţiune, laureata Premiului Nobel pentru Pace, foarte criticată din cauza tăcerii ei în timpul celor trei săptămâni de criză, a îndemnat la încetarea disensiunilor religioase între majoritatea budistă şi minoritatea musulmană - un mesaj de liniştire adresat mai ales comunităţii internaţionale.
SOARTA CIVILILOR
Fără să pronunţe deloc cuvântul ”rohingya” - tabu în Myanmar, Aung San Suu Kyi s-a declarat ”preocupată de numărul de musulmani care au fugit în Bangladesh”.
”Suntem profund întristaţi de suferinţele tuturor celor care au fost prinşi în capcana acestui conflict. Cei care au fost nevoiţi să fugă sunt numeroşi. Nu doar musulmanii, ci şi membrii etniei etniei rakhin (budişti) şi alte minorităţi”, a declarat ea în acest discurs televizat, pe care l-a susţinut în engleză - fără subtitrare în limba ţării sale -, fără să precizeze dacă criteriile foarte dure ale acestei întoarceri vor fi relaxate.
REFUGIAŢII ROHINGYA
”Suntem pregătiţi să începem verificarea” identităţii refugiaţilor, a spus ea.
”Cei care sunt consideraţi refugiaţi de ţara noastră vor fi primiţi fără vreo problemă, cu asigurări că securitatea lor va fi asigurată, dar şi (cu privire la) un acces la ajutor umanitar”, a declarat ea.
Cu toate acestea, până acum condiţiile stabilite de Myanmar sunt foarte stricte. Iar rohingya nu au, cel mai adesea, vreun document cu care să arate de unde vin - de generaţii - în această ţară.
CONDAMNAREA VIOLENŢELOR
”Forţele de securitate au primit instrucţiuni” să ”ia toate măsurile în vederea evitării pagubelor colaterale şi ca civilii să nu fie răniţi”.
”Condamnăm toate încălcările drepturilor omului (...). Măsuri vor fi luate împotriva oricăror persoane, indiferent de religia, rasa sau poziţia lor politică şi care contravin legilor ţării ori încalcă drepturile omului aşa cum sunt ele definite de comunitatea internaţională”, a adăugat ea.
Însă, în opinia ei, începând de la 5 septembrie ”nu mai există lupte armate, iar operaţiunea de epurare a armatei s-a încheiat”. Din Bangladesh, incendieri ale satelor sunt însă vizibile în continuare, în ultimele zile.
NAŢIUNE ÎMPĂRŢITĂ
”Noi nu vrem să vedem Myanmarul împărţit de credinţele religioase, apartenenţa la o etnie sau la politică. Avem cu toţii dreptul la identitatea noastră, dreptul să ne trăim viaţa aşa cum dorim”.
”Va trebui să acţionăm împreună, pentru că aparţinem unei naţiuni”.
PLEDOARIE ÎN FAVOAREA ACORDĂRII UNEI PERIOADE DE TIMP MYANMARULUI
”Myanmarul este o naţiune complexă” şi ”o democraţie imperfectă”, a subliniat Aung San Suu Kyi, adăugând că Guvernul său ”este în funcţie de mai puţin de 18 luni”.
”Este o perioadă foarte scurtă ca să se aştepte de la noi să depăşim deja toate provocările”.
”Noi dorim să punem capăt suferinţelor poporului nostru cât mai rapid posibil”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
