Ambasadorul Germaniei la Chişinău, Hubert Knirsch, aflat în centrul unei controverse legate de afirmaţii pe care le-ar fi făcut într-un interviu pe tema limbii şi religiei din România şi R. Moldova, a revenit, luni, cu o declaraţie postată pe contul de Facebook al Ambasadei, în care spune că este vorba despre o neînţelegere creată de o traducere defectuoasă, dar îşi asumă responsabilitatea şi dă asigurări că nu a intenţionat să pună sub semnul întrebării „unitatea chestiunii româneşti sau a credinţei creştine ortodoxe”.
Iniţial, într-o înregistrare video transmisă presei luni dimineaţă, ambasadorul Germaniei la Chişinău, Hubert Knirsch, s-a declarat surprins de reacţiile apărute în spaţiul public după o declaraţie a sa referitoare la limba şi religia în Republica Moldova şi România, făcută în timpul unei emisiuni. El recunoaşte, în mesajul video în care vorbeşte în limba română, că ar fi trebuit să se exprime cu mai multă claritate şi promite să aprofundeze subiectul pentru a înţelege mai bine îngrijorările pe care le-a provocat.
Ulterior, pe contul de Facebook al Ambasadei Germaniei a fost publicată o "declaraţie de presă" a ambasadorului Hubert Knirsch, în care acesta spune: "Interviul meu din 9 iulie de la Jurnal TV a stârnit o critică amplă. Aceasta se bazează pe neînţelegerea declaraţiei mele, pentru care îmi asum responsabilitatea. Traducerea a fost, la fel, neclară".
În continuare, ambasadorul explică ce a fost întrebat, ce a răspuns de fapt şi cum s-a ajuns la traducerea neclară:
"(Jurnalistul) Vitalie Călugăreanu m-a întrebat despre "Planul B", despre unirea cu România. Am răspuns că aceasta este o decizie care ţine exclusiv de Republica Moldova şi de România.
Domnul Călugăreanu a mai menţionat însă în întrebarea sa că oamenii din Republica Moldova ("noi") ar vorbi aceeaşi limbă ca în România şi că ar avea aceeaşi religie. La aceasta am răspuns că, într-adevăr, în Republica Moldova ar exista oameni care vorbesc aceeaşi limbă, dar ar exista şi alţi oameni, există unii, care ar vorbi două limbi, precum şi oameni de religii diferite. Am subliniat că printre valorile fundamentale europene se numără respectul pentru individ.
În traducerea simultană, expresia "dar şi alţi oameni" a fost tradusă eronat prin "dar unii gândesc altfel despre aceasta", iar "există oameni care vorbesc două limbi" - prin "… că există două limbi"" - arată ambasadorul.
El dă asigurări că nu a avut intenţia de a pune sub semnul întrebării "unitatea chestiunii româneşti sau a credinţei creştine ortodoxe".
De asemenea, ambasadorul spune că declaraţia controversată a avut loc în ultimul minut al unui interviu lung, care a avut şi alte teme, astfel încât nu a mai avut posibilitatea să revină şi să o clarifice.
"Toate reportajele şi comentariile din mass-media au fost realizate fără a mă consulta sau a-mi oferi ocazia de a-mi exprima punctul de vedere", este reproşul pe care îl are ambasadorul, înainte de a preciza: "Cu toate acestea, responsabilitatea pentru neliniştea creată îmi revine în totalitate".
La câteva zile după difuzarea interviului, în mediul online s-a răspândit informaţia că ambasadorul Germaniei la Chişinău, Hubert Knirsch, a declarat că ar pune sub semnul întrebării afirmaţia potrivit căreia Republica Moldova şi România au aceeaşi limbă şi religie. Declaraţiile ambasadorului, făcute în timpul unei emisiuni difuzate pe 9 iulie şi unde s-a asigurat traducere live, au stârnit mai multe reacţii critice atât în Republica Moldova, cât şi în România, fiind o ocazie de speculaţie politică din partea naţionaliştilor şi unioniştilor.
Medikatv.ro
