Partidul pro-european Acţiune şi Solidaritate (PAS) al preşedintei Maia Sandu a câştigat alegerile parlamentare de duminică din Moldova, marcate de acuzaţii de amestec al Rusei, potrivit rezultatelor oficiale după numărarea a 99,52% din voturi, publicate luni, anunţă AFP.
PAS, la putere din 2021, a obţinut 50,03% din voturi, faţă de 24,26% pentru Blocul Patriotic pro-rus. Pe locul al treilea se află, cu 8%, blocul format de Mişcarea Alternativa Naţională (MAN) a primarului Chişinăului, Ion Ceban, care a îndemnat la votul împotriva PAS.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
„Din punct de vedere statistic, PAS şi-a asigurat o majoritate fragilă”, consideră analistul grupului de reflecţie WatchDog.MD, Andrei Curăraru, potrivit căruia un guvern funcţional „va fi dificil de format”. El se aşteaptă, de asemenea, ca Kremlinul să „recurgă la manifestaţii, la coruperea deputaţilor PAS şi la alte tactici pentru a perturba formarea unui guvern pro-european stabil”.
Aproximativ 52% dintre alegătorii moldoveni au participat la acest scrutin decisiv pentru viitorul ţării lor, pendulând între continuarea apropierii de Uniunea Europeană şi revenirea în sânul Rusiei. Rata de participare a fost de 52,3 % în 2021.
Deşi se afla în fruntea majorităţii sondajelor, PAS a pierdut teren din 2021, în special din cauza dificultăţilor economice ale ţării, una dintre cele mai sărace din Europa.
Semn al mizei acestor alegeri tensionate, fiecare tabără a acuzat-o pe cealaltă de manipulare şi de tentative de intimidare în timpul campaniei. Alegerile au fost umbrite în special de temerile legate de cumpărarea de voturi şi de tulburări, precum şi de o „campanie de dezinformare fără precedent” condusă de Rusia, potrivit UE. Moscova a negat aceste acuzaţii, în timp ce opoziţia moldovenească pro-rusă a acuzat PAS că a planificat o fraudă.
Serviciul moldovean de securitate cibernetică a declarat duminică că a detectat mai multe tentative de atacuri asupra infrastructurii electorale, „neutralizate în timp real”.
După ce a votat la Chişinău, Maia Sandu a avertizat în privinţa „ingerenţei masive a Rusiei”, declarând jurnaliştilor că ţara sa, vecină cu Ucraina aflată în război, este „în pericol”. La începutul săptămânii, ea a denunţat „sutele de milioane de euro” cheltuite de Moscova pentru a cumpăra voturi, pentru a orchestra campanii de dezinformare online şi pentru a organiza violenţe.
Potrivit lui Igor Boţan, directorul centrului de reflecţie moldovean Adept, Moldova „nu a mai văzut niciodată un astfel de nivel (de ingerinţă străină) într-o campanie electorală” de la independenţa în 1991 a fostei republici sovietice, care numără aproape 2,4 milioane de locuitori şi peste un milion de emigranţi care au fost chemaţi, de asemenea, la vot.
Fostul presedinte Igor Dodon (2016-2020), unul dintre liderii Blocului Patriotic, si-a revendicat victoria imediat dupa finalizarea votului. Seara, el a chemat partidele de opoziţie şi membrii societăţii civile „la o manifestaţie paşnică în faţa Parlamentului”, luni la prânz, „pentru a apăra votul cetăţenilor”. Ţinând un megafon, el s-a prezentat apoi în faţa sediului Comisiei Electorale pentru a ameninţa că nu va recunoaşte rezultatul alegerilor „dacă, în timpul nopţii, vor avea loc falsificări”.
Participarea diasporei, care a contribuit la realegerea Maiei Sandu în 2024, şi cea a regiunii separatiste Transnistria, care înclină în favoarea Rusiei, au fost observate în mod special. Duminică, autorităţile din Transnistria au acuzat guvernul moldovean de „numeroase şi flagrante” tentative de a limita votul locuitorilor din această regiune.
Aproximativ douăzeci de partide şi candidaţi independenţi au participat la alegerile pentru ocuparea celor 101 locuri ale parlamentului.
În 2021, PAS a câştigat cu 52,8 % din voturi, faţă de 27,2 % pentru Blocul Socialiştilor şi Comuniştilor al lui Dodon.
BBC: Partidul pro-european din Moldova câştigă alegerile pe fondul acuzaţiilor de ingerinţă rusă
Partidul pro-european al preşedintei Moldovei, Maia Sandu, se îndreaptă spre victorie şi o nouă majoritate în parlament în alegerile considerate esenţiale pentru viitorul ţării sale în UE, scrie BBC.
Unul dintre principalii lideri ai opoziţiei, Igor Dodon, şi-a revendicat însă victoria chiar înainte de anunţarea rezultatelor şi a chemat luni la proteste în faţa parlamentului, notează BBC.
Alegerile recente din Moldova au fost mult mai strânse, dar în cele din urmă a devenit clar că partidul Maiei Sandu este pe cale să obţină o nouă majoritate în parlamentul de 101 de locuri. Acum patru ani, partidul preşedintelui a obţinut 52,8% din voturi, iar pe baza ultimelor rezultate, acesta este acum pe cale să obţină 54 de locuri. Pentru a forma un guvern, nu va fi nevoie să se bazeze pe sprijinul altor partide, precum blocul Alternativa sau partidul populist Partidul Nostru.
Ilustrare a tensiunii din jurul votului, au fost raportate alerte cu bombă la secţiile de votare din Italia, România, Spania şi SUA. Alte alerte similare au fost raportate în Moldova, iar trei persoane au fost arestate sub suspiciunea de complot pentru provocarea de tulburări în ziua de după vot. Liderul partidului lui Sandu, Igor Grosu, a dat vina pe grupurile criminale susţinute de Moscova pentru incidentele de duminică şi a îndemnat la „răbdare şi calm” pentru a permite continuarea procesului electoral.
Moldova are, de asemenea, o enclavă separatistă pro-rusă numită Transnistria, situată de-a lungul frontierei cu Ucraina, cu prezenţă militară rusă. Locuitorii acestei fâşii de pământ au paşapoarte moldoveneşti. Mulţi dintre ei sunt puternic pro-Moscova, iar liderul partidului socialist, Igor Dodon, a declarat că au existat „tot felul de hărţuiri, care i-au împiedicat să voteze”, explică BBC.
Dodon, unul dintre principalii rivali ai Maiei Sandu, a apărut la televiziunea naţională imediat după închiderea urnelor, afirmând că aliaţii săi pro-ruşi din Blocul Electoral Patriotic au câştigat alegerile, în ciuda faptului că nu existau sondaje la ieşirea de la urne şi înainte ca rezultatele preliminare să fie anunţate. Mulţumind moldovenilor pentru că au votat „în număr record”, Dodon a cerut guvernului PAS să părăsească puterea şi susţinătorilor tuturor partidelor de opoziţie să iasă luni în stradă pentru a-şi „apăra” votul.
Unul dintre partidele din blocul lui Dodon a fost interzis să candideze cu două zile înainte de vot din cauza unei presupuse finanţări ilicite.
În perioada premergătoare votului, poliţia a raportat dovezi ale unui efort fără precedent al Rusiei de a răspândi dezinformare şi de a cumpăra voturi. Zeci de indivizi au fost, de asemenea, arestaţi, acuzaţi că au călătorit în Serbia pentru antrenament cu arme de foc şi coordonarea tulburărilor. O anchetă a BBC a descoperit o reţea care promitea să plătească participanţilor dacă postează propagandă pro-rusă şi ştiri false.
Partidele simpatizante Moscovei au respins acuzaţiile poliţiei ca fiind false şi o înscenare - creată de guvern pentru a speria oamenii şi a-i determina să îi susţină. Ambasada Rusiei în Marea Britanie a respins acuzaţiile BBC, acuzând Moldova şi „sponsorii săi occidentali” că încearcă să distragă atenţia de la „problemele interne” ale Chişinăului.
În toate secţiile de votare vizitate de BBC, o cameră mică fusese amplasată pe un trepied, cu vedere spre urnele transparente. Observatorii electorali au declarat că înregistrau totul, pentru a verifica, dacă există raportări ale unor încălcări ale regulilor.
POLITICO: Partidul proeuropean conduce în alegerile cu miză ridicată
Partidul pro-UE Acţiune şi Solidaritate (PAS) conduce detaşat în alegerile cruciale din Republica Moldova, care vor determina dacă ţara va rămâne pe calea aderării la UE sau va fi trasă înapoi în orbita Moscovei, relatează şi POLITICO.
Cu peste 98,8% din voturi numărate şi o redistribuire a voturilor pentru partidele care nu au atins pragul electoral, PAS este cu mult în faţă, cu peste 49,82% din voturi, comparativ cu 24,38% pentru Blocul Electoral Patriotic (BEP), pro-rus.
Comisia Electorală Centrală a numără rezultatele în cursul nopţii, dar sunt rezultate provizorii. Rezultatul final va fi verificat complet numai după ce autoritatea de supraveghere şi observatorii externi îşi vor prezenta concluziile luni dimineaţă, notează POLITICO.
PAS speră să obţină o majoritate reînnoită, având în actuala legislatură 61 de locuri din cele 101 ale parlamentului naţional rezultat în urma alegerilor din 2021.
Cu toate acestea, oficialii spun că BEP pro-rus şi blocul de opoziţie Alternativa, mai opac, vor avea de câştigat de pe urma unei campanii de dezinformare şi mituire orchestrate de Moscova.
„Rusia face tot posibilul pentru a influenţa aceste alegeri”, a declarat consilierul moldovean pentru securitate naţională, Stanislav Secrieru, pentru POLITICO, înainte de vot. „Asistăm la eforturi fără precedent: mai mulţi bani pentru a cumpăra voturi, mai multă dezinformare bazată pe inteligenţa artificială amplificată de reţelele de troli şi mai multe resurse dedicate orchestrării violenţelor de stradă”, a afirmat el.
Pe parcursul zilei de duminică, au fost semnalate ameninţări cu bombă la secţiile de votare din străinătate, inclusiv una care a forţat evacuarea Ambasadei Moldovei la Bruxelles. „Poliţia raportează informaţii despre grupuri care planifică tulburări în Chişinău începând din această seară şi în timpul protestului de mâine convocat de Blocul Patriotic pro-rus”, a scris Secrieru ulterior online.
Anul trecut, un referendum privind aderarea la UE a fost aprobat la limită, iar preşedinta liberală Maia Sandu şi-a asigurat un al doilea mandat, în ciuda voturilor marcate de acuzaţii de amestec al Kremlinului în alegeri. În ambele cazuri, voturile sutelor de mii de moldoveni care trăiesc în străinătate – mulţi dintre ei în ţări ale UE – au fost decisive pentru rezultatul final. Dorina Baltag, cercetătoare la Institutul pentru Diplomaţie şi Afaceri Internaţionale şi cofondatoare a ONG-ului diasporei Noroc Olanda, a declarat că voturile lor vor fi din nou „de o importanţă crucială, atât din punct de vedere numeric, cât şi simbolic”.
„În ultimul deceniu, diaspora s-a consolidat ca unul dintre cele mai consecvente grupuri pro-europene, cu o mobilizare electorală care adesea înclină balanţa în cursele electorale strânse”, a spus ea.
Cu toate acestea, diaspora s-a confruntat şi cu o serie de eforturi hibride de a le influenţa voturile sau de a-i încuraja să rămână acasă. Au fost identificate peste 900 de conturi care funcţionau ca parte a unui efort coordonat legat de Rusia, care răspândea dezinformare generată de inteligenţa artificială, menţionează POLITICO. Publicaţia îl citează pe Siegfried Mureşan, europarlamentarul român care prezidează delegaţia Parlamentului European pentru relaţia cu Moldova: „Aceasta este ultima şansă pentru Rusia de a influenţa parcursul Moldovei către integrarea în UE. Rusia ştie acest lucru. Acesta este unul dintre motivele pentru care investeşte atât de mult în această ţară”, a explicat Mureşan.
LOS ANGELES TIMES: Un test decisiv pentru autorităţile moldovene
Partidul pro-occidental aflat la putere în Moldova a preluat conducerea decisivă în alegerile parlamentare critice, care au fost umbrite de acuzaţii pe scară largă de interferenţă rusă. Cursa a fost considerată în general ca o alegere geopolitică între o cale către Uniunea Europeană sau o revenire la sânul Moscovei, scrie Los Angeles Times.
Ziua alegerilor a fost marcată de o serie de incidente, inclusiv ameninţări cu bombă la mai multe secţii de votare din străinătate şi atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale şi guvernamentale, alegători care şi-au fotografiat buletinele de vot şi unii care au fost transportaţi ilegal la secţiile de votare. Poliţia a reţinut, de asemenea, trei persoane suspectate de complot pentru a provoca tulburări după vot.
Alegerile decisive vor alege un nou parlament de 101 de locuri, după care preşedintele Moldovei va numi un prim-ministru, în general din partidul sau blocul principal, care va putea apoi să încerce să formeze un nou guvern. Un guvern propus are nevoie de aprobarea parlamentului, explică LA Times.
Marea diasporă moldovenească va juca probabil un rol decisiv în rezultatul final. În turul doi al alegerilor prezidenţiale de anul trecut – care a fost, de asemenea, considerat o alegere între Est şi Vest – un număr record de 327.000 de alegători au votat în străinătate, dintre care peste 82% au favorizat-o pe preşedinta pro-occidentală a Moldovei, Maia Sandu, notează cotidianul american.
Alegerile importante de duminică au reprezentat într-o oarecare măsură un test decisiv pentru autorităţile moldovene în combaterea a ceea ce au susţinut de mult timp că este un „război hibrid” masiv condus de Rusia, pe care au acuzat-o că a cheltuit „sute de milioane” de dolari pentru a încerca să preia puterea în Moldova şi, în cele din urmă, să deraieze calea ţării către UE, scrie Los Angeles Times.
Strategiile ruseşti ar fi inclus o operaţiune de cumpărare de voturi la scară largă, atacuri cibernetice, un plan de incitare la revolte în masă în jurul alegerilor şi o campanie de dezinformare online pentru a diminua sprijinul pentru partidul pro-european de la putere şi a influenţa alegătorii în favoarea celor favorabili Moscovei.
Chiar înainte de vot, poliţia a efectuat sute de raiduri, reţinând zeci de persoane care ar fi fost antrenate în Serbia pentru a provoca „revolte în masă” şi a destabiliza ţara în preajma alegerilor critice.
Rusia a negat în repetate rânduri că s-ar amesteca în politica moldovenească şi a respins acuzaţiile săptămâna trecută ca fiind „anti-ruseşti” şi „nefondate”.
Duminică, însă, poliţia moldovenească a declarat că deţine informaţii despre „grupuri de persoane” care intenţionează să provoace tulburări duminică seara şi în timpul unor proteste planificate luni la Chişinău, pentru a crea „dezordine şi destabilizare”.
Igor Dodon, fost preşedinte şi membru al Blocului Electoral Patriotic pro-rus, a chemat la un protest în faţa clădirii Parlamentului luni şi, după închiderea urnelor, a afirmat că partidul pro-occidental aflat la putere „este acum în panică şi ia în considerare diverse pretexte, scuze şi scenarii care depăşesc legea şi normele democratice”.
Cu puţin înainte de închiderea urnelor, poliţia a reţinut trei persoane suspectate că ar fi din serviciile de securitate din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, care au fost acuzate că intenţionau să provoace „destabilizări şi dezordine în masă” după alegeri.
Au existat însă mult mai multe acuzaţii de nereguli pe măsură ce moldovenii îşi exprimeau votul. Ministerul Afacerilor Externe a declarat că ameninţări cu bombă au vizat secţiile de votare amenajate în mai multe oraşe din străinătate, ceea ce a împiedicat oamenii să voteze timp de până la două ore în unele cazuri. Serviciul de Tehnologie Informaţională şi Securitate Cibernetică din Moldova a declarat că atacurile cibernetice au vizat infrastructura electorală şi serviciile cloud ale guvernului, dar au fost rapid neutralizate.
Sandu a declarat într-o postare pe Facebook, în timpul votului, că autorităţile au primit mai multe sesizări privind transportul ilegal al alegătorilor la secţiile de votare din străinătate, „în mod evident în schimbul unor sume de bani”, precum şi cazuri de buletine de vot necompletate care au fost retrase din secţiile de votare pentru a fi „reintroduse ulterior, deja ştampilate”.
Promo-Lex, organizaţie neguvernamentală care monitorizează votul, a raportat zeci de incidente, cum ar fi prezenţa unor persoane neautorizate la secţiile de votare şi zeci de persoane care fotografiau sau filmau buletinele de vot.
Economistul Cristian Iftodi, născut după independenţa Moldovei, a declarat că alegerile au fost „cele mai importante” din istoria ţării. „Cred cu adevărat că Moldova, deşi este o ţară foarte mică, joacă un rol foarte important pentru UE”, a spus Iftodi. „Pentru că eu cred că UE poate fi mai unită dacă câştigă această bătălie împotriva Rusiei”, a spus interlocutorul LA Times.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
