Polonia va organiza duminică, 18 mai, primul tur al alegerilor prezidenţiale, care va stabili scena pentru un vot crucial pentru speranţele guvernului pro-european de a-şi pune în aplicare agenda reformistă, relatează Reuters.
Principalii competitori sunt primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, un membru important al partidului de guvernământ Platforma Civică (PO), istoricul Karol Nawrocki, care conduce Institutul de Memorie Naţională din Polonia şi la mitingul căruia a venit George Simion, şi Slawomir Mentzen, un candidat de extremă dreaptă.
CARE ESTE MIZA?
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Coaliţia premierului Donald Tusk a venit la putere în 2023, promiţând să anuleze unele măsuri în domeniul justiţiei luate de guvernul anterior al partidului Lege şi Justiţie (PiS), despre care criticii - inclusiv Bruxelles-ul - au afirmat că au erodat statul de drept.
Cu toate acestea, eforturile lui Tusk au fost împiedicate de fostul aliat naţionalist al guvernului PiS, preşedintele Andrzej Duda, care are dreptul de veto asupra legislaţiei.
CUM SE DESFĂŞOARĂ ALEGERILE?
Alegătorii vor alege preşedintele pentru un mandat de cinci ani prin intermediul unui sistem în două tururi. Dacă niciun candidat nu obţine un scor mai mare de 50% în primul tur, la 1 iunie va avea loc un nou tur de scrutin între primii doi concurenţi.
Preşedinţii pot avea maximum două mandate. Al doilea mandat al lui Duda se încheie pe 6 august.
Secţiile de votare se deschid la ora locală 7 a.m. (08.00 ora României) şi se închid la ora 9 p.m. (10 p.m.) pe 18 mai.
Aproximativ 29 de milioane de persoane pot participa la vot.
Exit-poll-urile vor fi publicate la scurt timp după încheierea scrutinului. Rezultatele parţiale vor fi publicate în cursul nopţii de duminică şi luni.
CINE SUNT CANDIDAŢII?
Rafal Trzaskowski
Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, este primar al Varşoviei din 2018. El a fost învins la limită de Duda în scrutinul prezidenţial din 2020.
Principalele propuneri ale lui Trzaskowski includ creşterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, liberalizarea legilor privind avortul şi dezvoltarea industriei poloneze de armament şi tehnologie, precum şi asigurarea unei poziţii puternice a Poloniei în Uniunea Europeană.
Karol Nawrocki
Un istoric conservator în vârstă de 42 de ani, Nawrocki este susţinut de partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), care a pierdut puterea în faţa lui Tusk în 2023.
În perioada 2017-21, el a condus Muzeul celui de-al Doilea Război Mondial din Gdansk, în nordul Poloniei, iar în prezent este şeful Institutului de Memorie Naţională din Polonia.
El doreşte taxe mai mici, o retragere din Pactul privind migraţia şi Green Deal al Uniunii Europene şi critică acordarea de mai multe drepturi cuplurilor LGBT.
Ca şi Trzaskowski, el doreşte să aloce 5% din PIB pentru apărare.
În prezent, el se află pe locul al doilea în sondaje.
Slawomir Mentzen
Candidatul extremei drepte Slawomir Mentzen, în vârstă de 38 de ani, conduce o firmă de consultanţă fiscală şi este un critic vocal al reglementărilor guvernamentale.
Printre propunerile sale cheie se numără reduceri semnificative ale impozitelor, retragerea din acordul european Green Deal şi opoziţia faţă de mai multe drepturi pentru homosexuali.
El crede că Polonia ar trebui să evite asumarea unor responsabilităţi militare sau financiare excesive în războiul Ucraina-Rusia. Doreşte să acorde prioritate suveranităţii Poloniei, asigurându-se că Constituţia sa prevalează asupra legislaţiei UE.
În prezent, el se află pe locul al treilea în sondaje.
Szymon Holownia
În vârstă de 48 de ani, Holownia, preşedintele camerei inferioare a parlamentului polonez, a lucrat anterior ca jurnalist şi prezentator de televiziune. El a fondat mişcarea politică Polska 2050, o grupare de centru care face acum parte din coaliţia de guvernare.
Principalele propuneri ale lui Holownia includ promovarea dezvoltării regionale, îmbunătăţirea transportului public şi creşterea accesului la locuinţe la preţuri accesibile. El doreşte să reducă birocraţia, să sprijine întreprinderile poloneze şi să dezvolte capacităţile interne de producţie de armament ale Poloniei.
Stânga
Trei candidaţi de stânga sunt, de asemenea, în cursă, Magdalena Biejat, în vârstă de 43 de ani, vicepreşedinte al Senatului, având cea mai mare susţinere. Ea este unul dintre cei mai vocali susţinători ai drepturilor femeilor şi ale minorităţilor şi doreşte să permită accesul la avort, după ce procedura a fost aproape total interzisă sub conducerea PiS. Propunerile lui Biejat se concentrează pe reducerea sărăciei, creşterea salariilor din sectorul public şi accesibilizarea locuinţelor.
Programul său este similar cu cel al lui Adrian Zandberg, în vârstă de 45 de ani, şeful partidului Razem (Împreună).
Ultimul candidat de stânga este Joanna Senyszyn, în vârstă de 76 de ani, academician, deputat şi fost membru al Partidului Muncitoresc Unit din Polonia, care a condus ţara până la căderea comunismului.
Alţi candidaţi
Printre cei 13 candidaţi se numără şi Grzegorz Braun, de extremă-dreapta, care în 2023 a folosit un extinctor pentru a stinge lumânările de Hanukka în parlamentul ţării, incident ce a provocat indignare internaţională.
Un alt candidat este Krzysztof Stanowski, în vârstă de 42 de ani, jurnalist şi YouTuber, care nu are program politic şi spune că doreşte să le arate oamenilor culisele campaniei şi să strângă bani pentru organizaţii caritabile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
