În ciuda ascensiunii populiştilor şi a suveraniştilor, Letonia îşi menţine orientarea către Occident în urma alegerilor parlamentare de sâmbătă, câştigate cu un avans confortabil de partidul Lista Unită al prim-ministrului în exerciţiu Andris Kulbergs, pro-european şi pro-ucrainean, informează AFP.
Andris Kulbergs, un director din sectorul privat care a intrat recent în politică, a considerat că acest rezultat reflectă dorinţa de „schimbare” a alegătorilor dintr-o ţară cu 1,8 milioane de locuitori, care se confruntă cu stagnarea economică şi declinul demografic.
Provocarea cu care se confruntă acum este aceea de a forma o coaliţie majoritară în Saeima, Parlamentul unicameral al acestei foste republici sovietice, membră a Uniunii Europene şi a NATO, care are graniţă comună cu Rusia şi Belarus.
Lista Unită a obţinut 35,3% din voturi, adică 42 de locuri din 100, o performanţă fără precedent în istoria democratică a ţării de la independenţa sa din 1990, după numărarea a 99,99% din buletinele de vot, potrivit Comisiei Electorale a statului baltic, care semnalează, de altfel, o prezenţă scăzută la vot (51,8%).
Dintre partidele care alcătuiesc actuala coaliţie de centru-dreapta în jurul Listei Unite, Alianţa Naţională (naţionalistă) se clasează pe locul al patrulea, cu 8,9% şi 10 locuri, iar Noua Unitate (de centru) pe locul al şaselea, cu 6,3% din voturi şi şapte locuri.
Însă un alt membru, Uniunea Verzilor şi a Agricultorilor, nu a depăşit pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament.
Fără această mică formaţiune, Lista Unită şi ceilalţi doi parteneri de coaliţie totalizează 50,5% din voturi.
La patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, problema securităţii a dominat în mare măsură dezbaterile din campania electorală.
Membră a NATO şi a UE din 2004, Letonia consideră Rusia drept principala sa ameninţare strategică şi şi-a majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare, până la aproape 5% din PIB.
Majoritatea formaţiunilor cu şanse de a intra în Parlament susţin consolidarea capacităţii militare şi continuarea ajutorului acordat Kievului.
Însă problemele socio-economice - creşterea costului vieţii, salariile mici, sănătatea şi declinul demografic, Letonia fiind cea mai săracă dintre cele trei state baltice în ceea ce priveşte nivelul de trai – au stat în centrul campaniei electorale.
O formaţiune populistă, Letonia pe primul loc (LPV), se clasează pe locul al doilea, cu 13,1% din voturi şi 17 deputaţi.
Condusă de omul de afaceri Ainars Slesers, comparat în mod regulat de mass-media cu preşedintele american Donald Trump, formaţiunea atrage prin discursul său conservator şi promisiunile de relansare economică şi ar putea avea un cuvânt de spus în negocierile de coaliţie.
Un alt partid populist, Puterea Suverană (Suverena vara, SV), condus de Julija Stepanenko, se clasează provizoriu pe locul al treilea, cu 11,7% din voturi şi 15 locuri.
Criticând ajutorul acordat Ucrainei şi creşterea cheltuielilor militare, acest partid pune în evidenţă dificultăţile economice ale ţării. Considerat pro-rus de detractorii săi, SV rămâne totuşi izolat de majoritatea celorlalte partide.
Progresiştii (PRO), un partid social-democrat pro-european care susţine consolidarea protecţiei sociale şi acordarea de ajutor Ucrainei, se clasează pe locul al cincilea, cu 7,8% din voturi şi nouă deputaţi.
Votul populaţiei vorbitoare de limbă rusă - aproximativ 35% din populaţia letonă -, care a fost mult timp concentrată în jurul unui singur partid, „Armonia”, care a dispărut din Parlament în 2022, se află în plină schimbare.
Fără ca problemele legate de identitate să dispară, o parte din ce în ce mai mare a acestui electorat votează acum pe baza unor criterii economice şi sociale, în special pentru partidele populiste.
Medikatv.ro
