Belaruşii participă duminică la alegeri parlamentare urmărite îndeaproape de Occident, pentru a vedea în ce măsură va permite preşedintele Alexandr Lukaşenko accesul candidaţilor opoziţiei, păstrând în acelaşi timp un control strict al puterii, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Lukaşenko, în vârstă de 65 de ani, a condus ţara cu mână de fier în ultimul sfert de secol, dar a început să permită o anumită opoziţie, în încercarea de a îmbunătăţi relaţiile cu Occidentul, pe fondul înrăutăţirii celor cu Moscova.

În luna septembrie, Statele Unite şi Belarus au anunţat că vor relua relaţiile la nivel de ambasadori, pentru prima oară din 2008.

Washingtonul a semnalat şi că va reduce sancţiunile împotriva Minskului, în funcţie de modul în care vor fi gestionate alegerile parlamentare din noiembrie şi alegerile prezidenţiale din 2020.

Majoritatea sancţiunilor impuse de Statele Unite şi Uniunea Europeană Belarusului din cauza modului în care erau trataţi oponenţii politici au fost ridicate în 2016, în urma eliberării prizonierilor politici şi a altor reforme.

Dar relaţiile cu aliatul radiţional Rusia au avut de  suferit după ce Minskul a refuzat că recunoască anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, în 2014.

Moscova a redus subvenţiile de care beneficia statului belarus, care menţineau de mult timp ţara cu 9 milioane de locuitori în orbita Rusiei.

Lukaşenko a afirmat că Moscova încearcă să forţeze ţara să se unească cu Rusia, acuzând partea rusă că devine ”isterică” din cauza măsurilor pe care le ia pentru echilibrarea relaţiilor cu estul şi vestul.

La alegerile precedente, din 2016, Lukaşenko a permis unor doi candidaţi ai opoziţiei să obţină locuri în Parlamentul cu 110 membri, pentru prima oară în două decenii, dar ambii nu au mai obţinut dreptul de a mai candida de această dată.

Aproximativ 300 de candidaţi ai opoziţiei contestă alegerile, în timp ce alţii nu au primit dreptul să se înregistreze.

”Autorităţile fac unele concesii, dar în acelaşi timp semnalează să nu vor permite ca democraţia să o ia razna”, a declarat Iauheni Preiherman, director la Consiliul pentru Dialog în Relaţiile Internaţionale din Minsk.

Belarus a fost în recesiune în 2015 şi 2016, iar pentru acest an guvernul anticipează o creştere de circa 1% şi un impact al reducerii subvenţiilor ruseşti de 600 de milioane de dolari.

Cu o economie susţinută de subvenţiile ruseşti, Lukaşenko a evitat să aplice reforme de liberalizare a pieţei la nivelul celor adoptate în alte foste republici sovietice.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.