Noul guvern care urmează să fie format la Chişinău va avea o importanţă decisivă nu numai pentru viitorul acestui stat, ci şi al Ucrainei. Şi problema nu este numai dacă Moldova va anunţa oficial o schimbare de direcţie către Rusia. Mult mai reale şi, în acelaşi timp, mai periculoase sunt variantele „hibride” la care lucrează acum Kremlinul, scrie Evropeiska Pravda într-o analiză semnată de Serhii Sîdorenko.
Publicaţia ucraineană pleacă de la constatarea că aderarea Kievului la UE nu se desfăşoară conform calendarului. „Dar deja acum putem numi două date care vor fi decisive pentru integrarea europeană a Ucrainei. Ambele sunt legate de evenimentele din statele vecine Ucrainei”, notează Evropeiska Pravda.
A doua dată importantă este 12 aprilie 2026, ziua alegerilor parlamentare din Ungaria. Aici totul este clar: regimul autoritar şi pro-rus al lui Viktor Orbán ar putea suferi o înfrângere pentru prima dată în ultimii 16 ani. Există speranţa că acest lucru va face posibil un dialog normal între Ucraina şi Ungaria şi va permite ridicarea veto-ului Ungariei asupra deciziilor pro-ucrainene în UE.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Dar există şi o dată mai apropiată, extrem de importantă pentru direcţia Ucrainei către UE. Este vorba de 28 septembrie 2025, ziua alegerilor în Republica Moldova, arată publicaţia ucraineană.
Scenariile ruseşti din războiul hibrid pot include elemente capabile să atragă un sprijin larg al actorilor occidentali. De exemplu, există vreo îndoială că, în cazul soluţionării conflictului din Transnistria, preşedintele SUA, Donald Trump, nu va anunţa imediat că acesta este „încă un război pe care l-a oprit”? Asta, chiar dacă reperele de soluţionare vor fi cele impuse de Rusia şi vor reprezenta ameninţări reale la adresa securităţii Ucrainei, arată Evropeiska Pravda.
Un alt pericol este destabilizarea logistică a Ucrainei. Rolul Moldovei ca verigă de export şi import către Ucraina şi chiar importanţa sa pentru tranzitul militar nu trebuie subestimate.
Şi, în sfârşit, nişte autorităţi pro-ruse în Moldova vor putea să „îngroape” integrarea europeană – nu numai a ţării lor, ci şi a Ucrainei, chiar şi în situaţia în care veto-ul Ungariei va fi ridicat, consideră publicaţia de la Kiev.
Din fericire, scenariile periculoase sunt departe de a fi o certitudine, apreciază Evropeiska Pravda. Mai realistă, potrivit publicaţiei ucrainene, este varianta în care preşedinta proeuropeană Maia Sandu îşi va păstra cel puţin premierul şi miniştrii-cheie cel puţin pentru o perioadă.
Este posibil, totodată, ca alegerile să nu permită formarea unui nou guvern şi Moldova să fie nevoită să meargă din nou la urne. Iar revanşa Rusiei nu este exclusă, notează publicaţia.
FIGURILE KREMLINULUI PE HARTA ELECTORALĂ A MOLDOVEI
Cu doar câteva zile până la alegerile parlamentare din Moldova, rezultatul acestora părea şi mai puţin clar decât era acum câteva luni.
La începutul verii, analiştii considerau că trei formaţiuni vor intra cu siguranţă în parlament: partidul pro-occidental al puterii, PAS, asociat cu actuala preşedintă Maia Sandu; blocul pro-rus de partide condus de fostul preşedinte Igor Dodon; şi blocul „Alternativa” condus de primarul Chişinăului, Ion Ceban, care candidează pentru voturile alegătorilor de centru, care nu sunt dispuşi să susţină nici favoriţii de stânga, nici pe cei de dreapta. În plus, populistul Renato Usatîi ar putea intra şi el în parlament.
Acum, situaţia s-a schimbat, iar aceste schimbări pot modifica echilibrul dintre Rusia şi UE. Cei doi favoriţi rămân aceiaşi. Cel mai probabil, primul loc va fi ocupat de partidul de la putere, PAS, iar al doilea de aşa-numitul „Bloc Patriotic” al lui Igor Dodon. Totuşi, nici în acest caz nu există certitudine – sondajele de opinie din Moldova nu reflectă realitatea. Aproximativ o treime dintre respondenţi refuză să răspundă cu privire la favoritul lor în alegeri sau spun că „nu s-au hotărât”. Sociologii bănuiesc că majoritatea din acest grup vor vota împotriva partidului de guvernământ, dar consideră că este periculos pentru ei să vorbească public despre acest lucru, arată Evropeiska Pravda. Prin urmare, nu este exclusă varianta în care blocul lui Dodon va ajunge pe primul loc.
Al doilea partid, care este considerat parte a unei posibile coaliţii pro-ruse, este „Alternativa” lui Ion Ceban. Însă, dacă la începutul campaniei, intrarea sa în parlament era considerată sigură, acum nu mai este aşa. Este foarte probabil ca blocul lui Ceban să rateze parlamentul, deoarece nu va depăşi pragul electoral ridicat (7%) stabilit în Moldova pentru blocurile electorale. De ce s-a întâmplat acest lucru? Potrivit Evropeiska Pravda, Ceban ar fi fost grav afectat de decizia autorităţilor române de a-i interzice intrarea în UE şi de eticheta de politician pro-rus. Acest lucru a distrus poziţionarea „Alternativei”, care până atunci încerca să se „vândă” alegătorilor pro-europeni, care doresc să menţină cursul prooccidental al Moldovei, dar caută o alternativă la actuala putere (de aici şi numele blocului lui Ceban). Iar pe terenul pro-rus, Ceban nu a avut şanse de la început – pentru acel public, el este considerat „prea pro-occidental”. Alegătorul pro-rus are deja „propriul” său bloc, al lui Dodon, şi nu are nevoie de nicio alternativă. Dar ironia este că eşecul „Alternativei” loveşte cel mai mult prietenii Kremlinului din Moldova. Dacă blocul lui Ceban nu intră în parlament, coaliţia pro-rusă devine practic imposibilă, arată Evropeiska Pravda.
Reţeaua lui Ilan Şor
Şi, în sfârşit, mai sunt două partide pro-ruse care ar putea intra în mod neaşteptat în parlament, iar unul dintre ele intră în parlament cu lozinci deschis anti-ucrainene. Este vorba despre partidul „Moldova Mare”, care are în program pretenţii teritoriale faţă de Ucraina, adică intră în parlament cu promisiunea de a anexa o parte din regiunea Odesa. Ideologia sa este naţionalismul moldovean. Este un partid virtual, adică inexistent în viaţa politică reală. A fost creat şi este condus de Victoria Furtună, omul oligarhului moldovean fugar Ilan Şor, care locuieşte acum la Moscova şi lucrează pentru Kremlin, coordonând activităţile ruseşti în Moldova.
Deci, de ce se vorbeşte despre şansa ca Furtună să intre în parlament, dacă partidul ei nu are propriii alegători?
Adevărul este că ruşii au reuşit să pună în aplicare în Moldova un proiect unic – aşa-numita „reţea Şor”, în cadrul căreia alegătorilor din regiunile sărace li se virează bani pe cardurile emise de o bancă rusească (şi nu una oarecare, ci „Promsviazbank”, legată de Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse). Autorităţile luptă împotriva acestei reţele, dar fără succes; în schimb, participanţii la aceasta sunt interesaţi de schimbarea actualei puteri – atât pentru a scăpa de pericolul arestării, cât şi pentru a-şi putea încasa onorariile în numerar.
Acoperirea „reţelei Şor” nu este pe deplin clară, deoarece este ilegală. Autorităţile au vorbit anterior despre 300.000 de persoane implicate (adică 20% din voturi!). Această cifră pare serios exagerată, dar chiar şi 70-80.000 de voturi sunt suficiente pentru a depăşi cu siguranţă pragul electoral, comentează Evropeiska Pravda.
Se consideră că participanţii la „reţeaua Şor” vor primi instrucţiuni cu privire la cine să voteze abia în ultimele zile sau ore înainte de alegeri. Nu se ştie care va fi alegerea Kremlinului – fie să-l aducă pe Dodon în fruntea clasamentului, fie să introducă în parlament partidul controlat de Furtună, fie să salveze „Alternativa” de la eşec. Fiecare dintre aceste variante prezintă anumite riscuri pentru Kremlin, având în vedere că echipa Sandu luptă activ împotriva „reţelei lui Şor” şi este gata să descalifice pe oricare dintre participanţii la alegeri, dacă se va dovedi cumpărarea de voturi.
(N.R. - Între timp, vineri, Comisia Electorală Centrală a interzis partidului Victoriei Furtună să mai candideze la acest scrutin, suspiciunile de finanţare ilegală din partea lui Şor fiind unul dintre motive)
Se poate afirma cu certitudine că, în cazul victoriei forţelor pro-ruse – fie cu participarea unioniştilor, fie fără – noua coaliţie nu va face declaraţii privind renunţarea la calea europeană, crede Evropeiska Pravda.
În ciuda imaginii clare şi bine fundamentate de forţă pro-rusă, partidul socialist al lui Dodon neagă în mod consecvent caracterul său pro-rus. Anul trecut, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) a modificat chiar documentele statutare şi a adăugat integrarea europeană ca obiectiv al său. Aşadar, Dodon nu are nicio problemă în a afirma că Moldova va continua să se îndrepte către UE. Dincolo de această faţadă, în rândul experţilor din Moldova există o certitudine absolută că blocul lui Dodon primeşte finanţare din partea Federaţiei Ruse şi că, în cazul în care va ajunge la putere, va opri de fapt integrarea europeană. Faptul că Dodon a fost nevoit să includă în poziţii fruntaşe pe lista sa persoane percepute ca având „legături” cu Şor şi legături clare cu Rusia (de exemplu, fostul premier Vasile Tarlev) oferă motive de a crede că acest lucru este adevărat.
Blocul „Alternativa” al lui Ceban se poziţionează în general ca o forţă proeuropeană şi prooccidentală. Partidul lui Ceban şi-a anunţat participarea la mitinguri proeuropene la Chişinău; el însuşi s-a întâlnit în mod constant cu ambasadorul american la Chişinău. El şi partenerul său cel mai apropiat, Gaik Vartanean, au călătorit de mai multe ori în SUA, iar la începutul anului 2025, Ceban s-a mândrit cu o fotografie cu Donald Trump Jr., făcută în România. Cu toate acestea, experţii din Moldova nu au fost convinşi.
Ceban este acuzat că are un trecut politic pro-rus: a fost membru al Partidului Comunist, apoi al Partidului Socialiştilor, din partea căruia a fost ales pentru prima dată primar al Chişinăului în 2019. Ceban susţine că de atunci este independent. Cu toate acestea, există şi o poveste mai recentă: pe 24 februarie 2022 (chiar în ziua invaziei ruse în Ucraina - n.r.), Ceban s-a dus la Moscova şi până în prezent nu a oferit o explicaţie convingătoare pentru această călătorie.
Există opinia că Ceban, neavând convingeri sincere nici în favoarea UE, nici în favoarea Rusiei, era într-adevăr gata să se alăture taberei pro-europene, dar Sandu şi partidul ei PAS au declanşat un război politic împotriva lui şi l-au împins pe primarul capitalei în sectorul pro-rus. Dar, în public, el va continua să declare că este gata să conducă Moldova către UE, să lupte împotriva corupţiei etc.
Cu toate acestea, integrarea europeană poate fi oprită chiar şi păstrând retorica pro-europeană, comentează Evropeiska Pravda.
AMENINŢĂRI PENTRU UCRAINA
Trebuie recunoscut că o mare parte dintre cei din Moldova care votează sau intenţionează să voteze împotriva puterii nu sunt neapărat pro-ruşi.
Actualul guvern al Moldovei nu este într-adevăr perfect, există îndoieli cu privire la calitatea guvernării şi a conducerii politice. Există, de asemenea, întrebări serioase cu privire la modul în care partidul PAS a „privatizat” ideologia pro-europeană, eliminând, în esenţă, concurenţa de pe flancul drept şi nelăsând alegătorilor pro-europeni altă opţiune pentru care să voteze.
Cu toate acestea, pentru Ucraina, menţinerea guvernului PAS este extrem de importantă, chiar dacă suntem doar observatori în acest proces, şi nu participanţi activi, atrage atenţia Serhii Sîdorenko, autorul articolului din Evropeiska Pravda. Trebuie să recunoaştem meritele actualului guvern al Moldovei, care repetă cu fiecare ocazie că societatea trebuie să fie recunoscătoare Ucrainei şi forţelor sale armate pentru menţinerea independenţei Moldovei în timpul războiului cu Rusia, menţionează el.
La Moldova Business Week, eveniment care a avut loc recent la Chişinău, s-a pus un accent special pe modul în care Moldova va putea sprijini reconstrucţia Ucrainei după încheierea războiului. Ministerul Economiei pregăteşte baza logistică pentru reconstrucţie şi planifică construirea unei noi autostrăzi rapide către Ucraina. Viceprim-ministrul Doina Nistor a asigurat, de asemenea, cu privire la intenţiile de modernizare a infrastructurii feroviare pentru tranzitul către Ucraina.
Totuşi, nu este vorba doar despre viitor. Încă de pe acum, Moldova este un partener logistic extrem de important pentru export şi import, inclusiv pentru produse esenţiale, cum ar fi combustibilul. Mai mult, şi echipamentele militare trec graniţa.
Drumul care traversează teritoriul Moldovei prin Palanca este în prezent singura cale rapidă care leagă Odesa şi sudul regiunii Odesa (deoarece podul peste Zatoka este practic distrus). Şi faptul că tranzitul pe acest drum nu ridică întrebări inutile la Chişinău merită respect. Are cineva iluzii că toate acestea se vor păstra în cazul venirii la putere a forţelor pro-ruse? se întreabă jurnalistul ucrainean.
Iar cel mai puternic impact politic ar putea fi lovitura dată integrării europene a Ucrainei, arată el. S-a vorbit mult despre faptul că Ucraina şi Moldova sunt acum unite în mişcarea lor către UE. În mod ideal, un astfel de cuplu ajută ambele ţări, unindu-le prietenii. România este avocatul aderării Moldovei la UE, ţările nordice şi baltice susţin Ucraina. Dar lumea nu este perfectă. Din cauza deciziei lui Viktor Orbán de a bloca integrarea europeană a Ucrainei, şi Moldova s-a trezit „ca pereche” ostatică a acestui veto. Cel puţin pe durata blocadei ungare.
Invers, în cazul în care situaţia se va repeta şi Moldova va fi blocată din motive interne, acest lucru va afecta şi calea Ucrainei către aderare. Pentru că este puţin probabil ca aceeaşi România să dea undă verde Ucrainei, dacă Moldova nu o va primi, crede Evropeiska Pravda. Din fericire, acest scenariu nu este garantat, adaugă publicaţia.
În ciuda problemelor partidului Maiei Sandu, acesta are şanse mari să termine pe primul loc. În plus, există toate motivele să credem că există o înţelegere între actuala putere şi partidul populist „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, deşi ambii neagă acest lucru. Va fi solidă alianţa lor? Va exista o coaliţie sau va fi suficient un guvern minoritar? Se va întâmpla o minune şi PAS va obţine din nou majoritatea absolută? Vom afla în noaptea de 28 spre 29 septembrie. Iar aceste alegeri vor avea o importanţă cu adevărat mare pentru noi, conchide Serhii Sîdorenko.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
