Numeroşi tineri români rămân mobilizaţi, pentru ca să împiedice ”derivele” majorităţii de centru-stânga - imprimând manifeste, distribuind ecusoane şi denunţând deciziile Guvernului -, încă de la presiunile de iarna trecută asupra justiţiei anticirpţie, scrie AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Nu pot să stau cu braţele încrucişate văzând atâta nedreptate”, rezumă Mihai Tudorica, un informatician bucureştean în vârstă de 35 de ani.

Declicul, în cazul său, la fel ca al multora dintre aceşti români care au manifestat duminică în mai multe oraşe mari, a fost ofensiva lansată în ianuarie de Guvern în vederea slăbirii legislaţiei anticorupţie. În faţa contestării populare fără precedent, majoritatea formată în jurul social-democraţilor a sfârşit prin a da înapoi.

”Am început să ies în stradă, dar am înţeles repede că nu este suficient. Atunci am înfiinţat un grup de Facebook «600.000 pentru România» (o trimitere la sutele de mii de protestatari din iarnă), care a devenit un fel de al doilea job pentru mine”, a declarat Mihai pentru AFP.

În afară de a îndemna la mobilizare, acest grup analizează deciziile Guvernului, rezultat în urma alegerilor din decembrie 2016, pentru a semnala ”derivele şi inepţiile”, spune el.

În prezent, un nou proiect vizând să reformeze sistemul judiciar este în dezbatere în Parlament. Potrivit criticilor acestuia, textul consolidează controlul Ministerului Justiţiei asupra procurorilor şi reduce competenţele parchetului anticirouţie (DNA), care a obţinut în ultimii ani succese notabile în lupta împotriva acestui flagel.

”NEÎNCREDERE”

”Nu putem să avem încredere în conducători, ei vor să pună mâna pe justiţie”, acuză Iuliu Sandu, în vârstă de 42 de ani, managerul unei mici întreprinderi informatice, care distribuie manifeste ce enumeră ”şmecheriile” social-democraţilor.

Scandalurile de corupţie afectează lumea politică, punctând actualitatea românească de ani de zile.

În raportul ei anual cu privire la justiţie, publicat miercuri, Comisia Europeană (CE) a avertizat Bucureştiul cu privire la riscul unei involuţii, catalogând problema independenţei judiciare ”sursă de îngrijorări persistente”.

Andi Cârlan, în vârstă de 35 de ani, care lucrează în asigurări, a decis să se implice împotriva înclinaţiei ”românilor de a aştepta «salvatori»”.

”Cetăţenii au drepturi, dar şi responsabilităţi. Ar trebui să abandonăm ideea potrivit căreia «statul trebuie să facă asta şi asta» pentru noi”, spune el.

Acest tânăr căsătorit şi cu copii a înfiinţat împreună cu prieteni un post de televiziune online, Rezistenţa TV, cu scopul de a ”informa şi educa”, făcând apel la experţi din diverse domenii.

Aceşti amatori revendică o audienţă de cel puţin 150.000 de persoane pe săptămână a emsiunilor lor, pe reţele de socializare, însă numărul spectatorilor a crescut de cinci ori în ziua în care Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA şi oaia neagră a politicienilor, a venit în studioul improvizat la un interviu.

TREZIREA

Acest activism nu se manifestă doar în capitală. Aproxiamtiv zece asociaţii cu sedii în tot atâtea oraşe medii au format o platformă - "Contract Romania" - care vizează o mai bună coordonare a ”tuturor celor care susţin democraţia liberală, statul de drept şi drepturile omului”.

Iarna trecută, când un val de contestare se afla în toi, sloganuri în favoarea democraţiei au răsunat în toată ţara ca niciodată de la revolta anticomunistă din 1989.

”Ne-am trezit şi suntem tot mai conştienţi de impactul deciziilor Guvernului asupra vieţii noastre”, spune fondatoarea asociaţiei "Civica" din Iaşi (nord-est), Alexandrina Dinga, în vârstă de 32 de ani, licenţiată în economie.

”Fie că este vorba despre manifestaţii, voluntariat sau implicare în viaţa politică, asistăm la o mobilizare sporită a tinerilor, care este mult mai vizibilă mulţumită reţelelor de socializare”, declară ppentru AFP sociologul Claudiu Tufis.

Se învinovăţeşte că şi-a neglijat familia, însă  Andi Cârlan se pregăteşte deja de viitoarea manifestaţie, cu steagul românesc pe care-l agită de fiecare dată.

Într-o ţară în care cota încrederii în partide este foarte mică, el mărturiseşte că s-a gândit să intre în politică. ”Aş face-o numai din necesitate: atunci când, într-o zi, mă voi trezi, ca la relaxarea Codului Penal, şi voi constata că nicio personalitate credibilă (...) nu vrea să facă pasul ăsta”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.