Guvernul spaniol doreşte să ia măsuri drastice în vederea restabilirii ”ordinii constituţionale” în Catalonia, unde liderii separatişti ameninţă cu secesiunea, scrie AFP care prezintă cum vrea Madridul să preia controlul asupra regiunii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Guvernul central a cerut vineri Senatului aă-l autorizeze să înlocuiască Executivul regional, să preia controlul asupra poliţiei şi presei publice şi săplaseze Parlamentul sub tutelă.

GUVERNUL CATALAN/GENERALITAT

Rajoy a cerut destituirea întregului Guvern catalan - Generalitat - prezidat de Carles Puigdemont, în vârstă de 54 de ani, un susţinător al independenţei din primul moment şi celor 13 ”consilieri”.

Unul dintre ei, Santi Vila, însărcinat cu întreprinderile, a demisionat joi seara.

Funcţiile Guvernului catalan vor fi exercitate de ”organe create în acest scop de Guvenul naţional”, însă ”în principiu de miniştrii (naţionali), atât timp cât va dura această situaţie excepţională”, a precizat şeful Guvernului de la Madrid.

El a cerut Senatului să-i încredinţeze autoritatea de a dizolva Parlamentul catalan şi de a convoca noi alegeri ”în termen de şase luni după votul din Senat”. Această competenţă îi revine de obicei şefului Guvernului catalan.

Guvernul conservator a cerut de asemenea Camerei superioare a Parlamentului spaniol să-i dea puterea să numească, demită şi înlocuiască membri ai tuturor organismelor şi entităţilor aflate în subordinea Generalitat.

POLIŢIA AUTONOMĂ/MOSSOS D'ESQUADRA

Poliţia catalană - din care fac parte 16.000 de Mossos d'Esquadra - va fi plasată sub autoritatea directă a Guvernului. Ea se află în prezent în subordinea Generalitat.

Rajoy cere inclusiv ca, ”în cazul în care va fi necesar”, membrii poliţiei autonome să poată ”să fie înlocuiţi cu ofiţeri din cadrul forţelor de secueitate ale statului”, adică din cadrul Poliţiei Naţionale şi Gărzii Civile.

FINANŢELE

Guvernul a plasat deja finanţele Generalitat sub sechestru în septembrie, într-o încercare - fără rezultat - de a împiedica referendumul de autodeterminare de la 1 octombrie, interzis de justiţie. Această sancţiune a rămas în vigoare.

El cere în prezent autoritatea de a exercita toate competenţele financiare, bugetare şi fiscale, cu scopul de a se asigura că niciun euro din impozitele locale sau din sumele transferate de Madrid regiunii nu este alocat eforturilor de secesiune.

TELECOMUNICAŢII ŞI MEDIA

Rajoy vrea să preia ”funcţiile Generalitat în Catalonia în domeniul telecomunicaţiilor şi serviciilor numerice”.

Acest lucru implică controlul asupra Centrului de telecomunicaţii şi tehnologii ale infprmaţiei (CCTI), care coordonează toate sistemele informatice ale Guvernului regional.

Televiziunea şi radioul publice (TV3 şi Catalunya Radio) vor trece, de asemenea sub controlul Guvernului central, în vederea garantării ”transmisiei unei informaţii fiabile, obiective şi echilibrate”.

Sindicatele jurnaliştilor de la TV3 au denunţat directivele care, în opinia lor, diminuează acoperirea în favoarea independenţei.

Colegii lor de la televiziunea naţională denunţă, la rândul lor, cu regularitate, acapararea de către Guvern a informaţiei, mai ales în criza catalană.

Însă ei au denunţat plasarea sub tutelă, în viitor, şi au anunţat că i se vor opune.

PARLAMENTUL

Guvernul cere de asemenea plasarea sub tutelă a activităţii Parlamentului catalan, în care partidele care susţin independenţa dispun, din 2015, de o majoritate fragilă de 72 din cele 135 de mandate.

Aceşti deputaţi au aprobat, pe 6 septembrie, o lege care a organizat referendumul de independenţă de la 1 octombrie, lege anulată de Curtea Constituţională, căreia nu-i mai recinosc competenţa.

Tot ei ar putea să proclame în mod oficial independenţa, vineri, în virtutea unei a doua legi, adoptate ulterior, şi ea anulată.

Rajoy cere puterea să desemneze ”o autoritate” care va primi un termen de 30 de zile pentru a verifica ca niciun text de lege sau iniţiativă parlamentară să nu contravină măsurilor luate în vederea controlării Cataloniei.

Odată destituit Carles Puigdemont, Parlamentul nu va mai putea să treacă la alegerea sau numirea unui succesor, în cazul în care Senatul aprobă cererile Guvernului.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.