Cei 27 au ajuns la un acord asupra unui punct sensibil al Noului Pact al Azilului şi Migraţiei cu privire la suspendarea unei părţi a protecţiei de care să se bucure migranţii la sosirea în Uniunea Europeană (UE), relatează RFI.
Miniştrii de Interne ai UE au ajuns joi, după luni de negocieri, la un acord asupra gestionării crizelor migraţiei.
UE a început în 2020 să-şi reformeze politica de azil şi a migraţiei, în urma afluxurilor mari de migranţi din 2015 şi 2016, însă statele membre din sud cereau de 20 de ani o reformă reală.
Această ultimă parte a Noului Pact european al Migraţiei - privind rezolvarea ”crizelor” - urmează să le permită Celor 27 să înfrunte sosiri masive şi simultane în UE, prin intermediul unei solidarităţi europene reale în caz de criză.
ULTIMUL BLOCAJ
Anterior, Cei 27 au ajuns la un acord asupra altor părţi ale reformei pactului Azilului şi Migranţilor în condiţii ”normale”.
Rămânea un blocaj major în privinţa acestei rezolvări ”pe timp de criză”.
Acest text avea nevoie de susţinerea Germaniei, în vederea obţinerii majorităţii, însă, în coaliţia guvernamentală germană, Verzii au rămas ostili până joi.
Textul prevede suspendarea unei părţi a protecţiilor de care se bucură migranţii la sosirea în UE.
În cazul unei crize a migraţiei, adică al unui aflux masiv şi brusc către UE, durata plasării în centre de retenţie poate fi prelungită în mod excepţional.
La fel, examinarea cererilor de azil poate fi accelerată şi simplificată, mai ales în cazul celor care au în mod statistic cele mai mici şanse să le fie aprobată cererea, celor care provin din ţări din care trei sferturi dintre cererile de azil sunt acceptate.
Rezultatul acestor două dispoziţii ”de criză” este o expulzare mai rapidă a solicitanţilor neeligibili să primească azilul în UE şi o trimiterea mai rapidă în ţara de origine.
Însă Roma ”a cerut timp pentru a examina mai în detaliu conţinutul acestei propuneri, inclusiv din punct de vedere juridic”, a anunţat, la Berlin, şeful diplomaţiei italiene Antonio Tajani.
Presa italiană scrie că aceste reticenţe sunt legate de concesiile făcute Germaniei, cu privire la protecţia ONG-urilor care salveaz migranţi pe mare.
UNDA VERDE A BERLINULUI
”The german vote” (”votul german”) este desemnată, la Bruxelles, incapacitatea Berlinului de a lua poziţie în orice subiect.
Partidele membre ale colaiţiei aflate la putere au poziţii divergente, iar prin urmare Germania se abţine.
Acest lucru este ruşinos pentru prima putere europeană şi crează dificultăţi în obţinerea unor majorităţi calificate.
Reforma politicii azilului constituia un exemplu al acestei vaguităţi.
Verzii, care susţin în mod tradiţional o politică a migraţiei liberală, se opuneau unui regim derogatoriu mai restrictiv al migranţilor, prevăzut în proeictul acordului european.
Cancelarul Olaf Scholz a fost nevoit să forţeze mâna aliaţilor săi ecologişti, pentru ca Guvernul său să aprobe compromisul de la Bruxelles.
Berlinul se felicită că a obţinut îmbunătăţiri de ultim moment.
Pe plan intern, problema migraţiei este o temă centrală cu zece zile înaintea a două alegeri regionale cu valoare de test, în tmp ce extrema dreaptă bate recorduri în sondaje.
Două treimi dintre germani vor ca ţara lor să primească mai puţini migranţi.
Guvernul Scholz era necesar să le răspundă, iar Verzii să accepte un compromis dureros.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
