Poliţiştii şi procurorii DIICOT au făcut, miercuri, 17 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Olt, Vâlcea, Argeş, Caraş-Severin şi Ilfov, pentru a destructura o grupare specializată în fraude informatice şi spălare de bani, membrii acesteia fiind suspectaţi că au indus în eroare în special angajaţi ai unor instituţii publice, pretinzând că reprezintă furnizori şi solicitând plata unor facturi în alte conturi decât cele obişnuite. Până în prezent, se estimează că a fost "spălată" suma de peste 7 milioane de euro. La audieri vor fi duse, la sediul DIICOT şi la alte structuri ale MAI, aproximativ 380 de persoane.
Poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, împreună cu procurorii DIICOT - Structura Centrală şi cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul I.G.P.F. - Direcţia de Prevenire şi Combatere a Migraţiei Ilegale şi Infracţionalităţii Transfrontaliere, au făcut, miercuri, 17 percheziţii domiciliare, în municipiul Bucureşti şi judeţele Olt, Vâlcea, Argeş, Caraş-Severin şi Ilfov, pentru destructurarea unei grupări specializate în înşelăciune, fraudă informatică, spălare de bani, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice, operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice şi complicitate la aceste infracţiuni.
"Din cercetări a reieşit că, începând cu sfârşitul anului 2015, pe teritoriul României, s-ar fi constituit un grup infracţional organizat, în vederea spălării sumelor de bani provenite din săvârşirea de infracţiuni de înşelăciune şi fraudă informatică. Deşi în perioada 2016-2021, structura grupului s-ar fi modificat periodic, prin aderarea mai multor racolatori şi cărăuşi de bani, nucleul grupului infracţional a rămas întotdeauna acelaşi, legăturile dintre membrii principali bazându-se în principal pe încredere reciprocă", afirmă reprezentanţii Poliţiei Române.
Conform acestora, liderul grupării era cel care ar fi ţinut legătura cu autorii înşelăciunilor şi fraudelor informatice, cărora le-ar fi furnizat datele necesare transferării sumelor de bani obţinute prin inducerea în eroare a persoanelor vătămate sau virate în urma acţiunilor specifice infracţiunii de fraudă informatică. De asemenea, i-ar fi coordonat pe ceilalţi membrii ai grupării, stabilindu-le roluri bine determinate.
O parte semnificativă a sumelor de bani spălate de către gruparea infracţională ar fi fost virate de către persoane vătămate din România şi din străinătate, în special din Spania, de regulă, autorităţi publice, instituţii publice şi instituţii de interes public, în urma acţiunilor de inducere în eroare a angajaţilor acestora.
"Membrii grupării ar fi contactat telefonic persoana vătămată şi şi-ar fi atribuit calitatea de angajaţi ai unui furnizor. În cursul convorbirii, comunicau schimbarea conturilor bancare în care urmau a fi efectuate plăţile aferente facturilor scadente şi viitoare. La scurt timp după finalizarea discuţiei telefonice, persoana vătămată primea un mesaj, prin e-mail, care conţinea o adresă purtând antetul furnizorului şi eventual numele şi semnăturile persoanelor din conducere, prin care se solicita persoanei vătămate efectuarea plăţilor facturilor scadente şi viitoare într-un alt cont bancar, decât acela în care se efectuaseră anterior. Titularii conturilor în care se făcea virarea sumelor de bani erau racolaţi de către membrii grupului infracţional, în special, dintre persoanele fără posibilităţi financiare. Contra unor sume de bani, cuprinse între 50 şi 500 de lei, acestea din urmă deschideau conturi la bănci din România şi din străinătate, folosind acte de identitate reale sau falsificate şi oferind ca date de contact numere de telefon indicate de către racolatori", arată IGPR.
După transferarea de către persoanele vătămate sau de către autorii fraudelor informatice a sumelor de bani în conturile bancare ale intermediarilor, acestea erau ulterior mutate de către un alt membru al grupării în diverse conturi bancare, iar mai apoi erau retrase în numerar de la bancomate de pe teritoriul României sau al altor state europene.
Modul în care era structurată activitatea grupului era menit să asigure un nivel de anonimitate în jurul liderilor marcanţi ai acestuia, identitatea lor fiind ascunsă membrilor de rang inferior, cu care nu interacţionau niciodată în mod direct, ci doar prin interpuşi.
Conform sursei citate, activitatea infracţională s-a desfăşurat pe teritoriul mai multor state, conturile bancare utilizate de membrii grupării fiind deschise în România, Slovacia, Polonia, Cehia, Spania, Italia, Marea Britanie, Germania şi altele, gruparea devenind cunoscută pe piaţa spălătorilor de bani din Europa.
Până în prezent, sumele de bani care au făcut obiectul mecanismului de spălare sunt estimate la peste 7 milioane de euro.
În urma percheziţiilor, au fost ridicate documente bancare emise în alte state din Uniunea Europeană şi din Federaţia Rusă, 532.133 de lei, 17.000 de euro, aproximativ 250 de telefoane mobile, laptopuri, routere portabile, 719 cartele SIM, 132 de carduri bancare, un pistol cu bile fără autorizaţie şi diverse documente privind tranzacţii bancare.
La sediul DIICOT - Structura Centrală şi sediile mai multor structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vor fi duse, în vederea audierii, aproximativ 380 de persoane.
Acţiunea a beneficiat de sprijinul poliţiştilor de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu, Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara, Sectorului Poliţiei de Frontieră Aeroport Sibiu, Centrului de Supraveghere şi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureşti-Otopeni, al poliţiştilor din cadrul I.P.J. Olt, al poliţiştilor din cadrul B.C.C.O. Piteşti, B.C.C.O. Bucureşti, B.C.C.O. Ploieşti, B.C.C.O. Braşov, B.C.C.O. Craiova, B.C.C.O. Timişoara, B.C.C.O. Bacău şi al jandarmilor din cadrul I.J.J. Argeş şi Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.
Persoanele fizice sau juridice care consideră ca au fost prejudiciate prin acest mod de operare sunt rugate să se adreseze Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin poştă, fax sau pe adresa de e-mail: contact@diicot.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
