Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, consideră că este un succes că în cadrul execiţiului Seism 2018 au fost identificate lucruri care trebuie îmbunătăţite, spunând că un exerciţiu la finalul căruia se afirmă că totul a fost perfect nu trebuia să aibă loc. El a precizat că, pe lângă partea de proceduri birocratice care trebuie simplificată, mai sunt aspecte de îmbunătăţit pe partea de comunicaţii, comunicare, de organizare în punctul de comandă.
Raed Arafat a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că Exerciţiul Seism 2018 a fost o investiţie în viitor şi o investiţie în pregătire. El a precizat că pentru prima oară au fost făcute evacuări medicale cu avioane venite din alte state.
"Pentru prima dată s-au făcut evacuări medicale reale, cu avioane care sunt venite din alte state, pe lângă ce am făcut cu Forţele Aeriene Române în interiorul României şi ultimele două misiuni au fost chiar în noaptea asta şi a fost o testare chiar foarte bună, unde am testat inclusiv Timişoara şi Iaşi, pe lângă toate procedurile colegilor de la Ministerul Apărării, de la Forţele Aeriene", a afirmat şeful DSU.
El a precizat că sumele pentru acest exerciţiu au fost alocate de mai multe entităţi, de Comisia Europeană şi de statele participante la Seism 2018.
"Nu este un cost, cât e o investiţie. Vine investiţia celor care au venit: partea israeliană, care a adus un spital întreg pe calea aerului, cu personal, cu totul, părţile celelalte, norvegiană, care a făcut drum cu maşina din Norvegia până aici, partea italiană la fel, partea bulgară care nu era prevăzută în exerciţiu, dar au vrut să intre în exerciţiu şi au venit pe cheltuiala lor. Fiecare şi-a suportat o parte din costurile acestei investiţii, al exerciţiului. Referitor la IGSU, s-au cheltuit bani clar pe mobilizare, pe deplasare, pe asigurarea anumitor indemnizaţii, costuri de masă, hrană pentru personal", a explicat Arafat.
El a menţionat că nu ştie la cât se ridică suma totală, dar că în perioada următoare se va calcula cât a cheltuit Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
"Să vă spun cât a costat, nu am cum să v-o spun. Nu mă interesează cât a costat din altă ţară pe cheltuiala lor. La noi se face un calcul, cât au costat deplasările, poate va fi la câteva sute de mii de lei, poate 100, 200, 300.000 de lei. Eu cred că, indiferent cât a fost, a fost o investiţie extraordinară în acest sistem. Când o să aibă IGSU un calcul final putem să vă spunem, poate este mai puţin decât v-am zis. Dar încă o dată, noi am suportat partea de implicare a forţelor noastre, restul implicării din alte ţări şi o parte din implicarea noastră au fost finanţate fiecare din partea lui şi o parte de la Comisia Europeană", a precizat Arafat.
Şeful DSU a menţionat că este un succes faptul că au fost identificate lucruri care trebuie îmbunătăţite.
"Nu există unde s-a lucrat cel mai bine. Peste tot s-a lucrat bine, toate punctele medicale au lucrat foarte bine, punctele de căutare-salvare au lucrat foarte bine. Faptul că găsim anumite lucruri de îmbunăţit asta nu înseamnă că a fost prost, asta nu înseamnă că a fost un eşec, asta înseamnă că a fost un succes, că am identificat nişte lucruri de îmbunătăţit. Asta e concepţia unui exerciţiu. Exerciţiul la sfârşitul căruia dai o foaie albă şi spui că totul a fost perfect nu trebuia să aibă loc", a afirmat Raed Arafat.
El a menţionat că sunt mai multe aspecte care trebuie îmbunătăţite, pe lângă partea de proceduri birocratice pe care a amintit-o deja, mai aflându-se lucruri şi pe partea de comunicaţii, de comunicare şi de organizare în punctul de comandă.
"Sunt foarte multe aspecte, unele le-am menţionat, partea de proceduri birocratice care trebuie simplicată, dar sunt pe partea de comunicaţii, pe partea de comunicare, pe partea de organizare în punctul de comandă, cum trebuie să fie organizat, dacă acum suntem organizaţi bine sau trebuie altfel făcut. Toate astea au fost discutate, va fi un raport întreg şi rolul nostru la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă împreună cu Inspectoratul este să facem un plan de implementare, după ce obţine un acord din partea doamnei ministru, din partea guvernului. Cred că concluziile finale trebuie prezentate la cel mai înalt nivel", a explicat Arafat.
Exerciţiul Seism 2018 a avut ca scop antrenarea tuturor structurilor responsabile de conducere, coordonare şi răspuns, la nivel local, regional şi naţional, în cazul producerii unui seism major cu victime multiple.
Potrivit scenariului, sâmbătă dimineaţă, la ora 08.37, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur major, cu magnitudinea de peste 7,5 grade pe scara Richter, unde seismică având ca axă de deplasare Bucureşti - Alexandria - Sofia şi Iaşi - Chişinău.
O replică de 5,8 grade a cutremurului iniţial simulat în cadrul exerciţiului Seism 2018 s-a produs, duminică, echipele pornind în teren pentru a evalua situaţia. În urma replicii, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI) a solicitat suplimentarea forţelor din Bucureşti cu echipe de căutare-salvare (inclusiv alpinişti) din judeţele Vrancea, Braşov, Constanţa, Călăraşi, Buzău, Argeş.
Luni, la ora 16.45, a avut loc o nouă replică, în zona Vrancea, la o adâncime de 136 de kilometri, având magnitudinea de 5,8 grade pe scara Richter. Cea mai afectată zonă a fost, şi de această dată, municipiul Bucureşti.
Ultimul bilanţ al exerciţiului Seism 2018 arată că cel puţin 4.587 persoane şi-au pierdut viaţa, iar 8.585 au fost rănite. 50.000 persoane au rămas fără locuinţe, dintre acestea, 11.200 fiind în prezent adăpostite în taberele amenajate de autorităţi la Arena Naţională şi în localităţile Afumaţi şi Voluntari din judeţul Ilfov. La nivelul municipiului Bucureşti, 48.000 de consumatori nu au energie electrică, iar 55.000 nu au apă curentă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
