Ziua Filmului Spaniol va fi marcată la Institutul Cervantes din Bucureşti, săptămâna viitoare, prin proiecţia lungmetrajului care a fost marele câştigător al primelor premii Goya.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Ziua Filmului Spaniol va fi marcată pe 6 octombrie pentru prima dată. Obiectivul este de a pune în valoare rolul cineaştilor spanioli, influenţa şi importanţa lor în viaţa socială şi culturală, precum şi valoarea de patrimoniu a cinematografiei spaniole, ce are deja un secol de existenţă.

În urmă cu 70 de ani, pe 6 octombrie 1951, se încheiau filmările pentru lungmetrajul „Esa pareja feliz/ Acest cuplu fericit”, regizat de Juan Antonio Bardem şi Luis García Berlanga, doi dintre cineaştii legendari ai Spaniei, care debutau alături de câţiva colegi din prima promoţie a Şcolii de Cinematografie (IIECC) şi de actori de nivelul Elvirei Quintillá, lui Fernando Fernán-Gómez, José Luis Ozores şi mulţi alte nume importante din industrie.

Pentru a sărbători această primă Zi a Filmului Spaniol, Institutul Cervantes, în colaborare cu AECID, readuce în prim-plan filmul „El viaje a ninguna parte/ Călătorie spre nicăieri” (1986), regizat de Fernando Fernán-Gómez, care, în această ecranizare a celebrului său roman omonim, reflectă schimbările pe care le aduce cu sine apariţia cinematografului în viaţa oamenilor şi cum dispare, astfel, o lume a actorilor ambulanţi.

Fernando Fernán-Gómez a fost recompensat cu Premiul Naţional pentru Teatru, în 1985, Premiul Naţional de Cinematografie, în 1989, Premiul Principele de Asturias pentru Arte, în 1995. În 2000, a primit Ursul de Onoare în cadrul Festivalului de Film de la Berlin, pentru întreaga carieră, iar în 2001, Medalia de Aur a Academiei de Arte şi Ştiinţe Cinematografice din Spania.

Proiecţia va avea loc miercuri, 6 octombrie, de la ora 19.00,  în Sala Auditorium a Instituto Cervantes.

Filmul va rula în versiunea originală, cu subtitrare în limba engleză, şi proiecţia va avea loc cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare în ceea ce priveşte prevenirea răspândirii infecţiei cu COVID-19.

Accesul la proiecţii se face pe bază de rezervare în scris, printr-un e-mail trimis la cultbuc@cervantes.es. Rezervarea locului devine valabilă numai după primirea unei confirmări în scris.  

„El viaje a ninguna parte/ Călătorie spre nicăieri” (1986) îi are în distribuţie pe José Sacristán, Laura del Sol, Juan Diego, María Luisa Ponte, Gabino Diego, Nuria Gallardo, Fernando Fernán-Gómez, Queta Claver, Agustín González, Miguel Rellán şi Emma Cohen.

Este filmul câştigător al primelor premii Goya. Spune povestea unei companii teatrale care merge în turnee în ţară, într-o perioadă în care apariţia cinematografului începe să atragă tot mai mult interesul pentru petrecerea timpului liber, atât în mediul rural, cât şi în cel urban. Carlos Galván, un comic bătrân care trăieşte într-un azil, îi povesteşte unui psiholog viaţa pe care a dus-o într-o mică companiei de teatru, Iniesta-Galván, condusă chiar de tatăl său, don Arturo Galván. Nu era o trupă celebră, ci o mică echipă de familie, care mergea prin orăşele şi sate în anii postbelici, având un repertoriu simplu de comedii pe care le interpretau pe orice scenă improvizată. Pelicula este un omagiu sensibil adus lumii actorilor ambulanţi din toate timpurile.

„Niciodată în toţi anii mei de lucru ca actor de teatru şi de film nu am avut atât de clară conştiinţa faptului că munca mea avea ceva magic în ea aşa cum am simţit în lunile când lucram la «El viaje a ninguna parte». Dedicarea totală din partea tuturor. Crearea constante de prietenii. Admiraţie reciprocă. Recreând lumea comedianţilor, simţind că aduceam un omagiu celor mai puţin norocoşi din această meserie sacerdotală, toţi ne simţeam pătrunşi de un suflu inefabil care i-a cuprins şi pe tehnicieni şi pe muncitori timp de zece săptămâni cât a durat filmarea. Toţi simţeam că libertatea noastră se extiende şi realităţile noastre se apropie, atât cât se putea, de imaginaţia noastră. Zeii iubirii din toate religiile se pogorâseră asupra noastră şi ne strângeau sub aripile lor”, scria Fernando Fernán-Gómez în „El tiempo amarillo. Memorias (1921-1987)”, publicată în 1995.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.