Seppl Kretz, speaker la conferinţa Mastering the Music Business despre surse de venit din muzică: "Cel mai important este să nu copiezi pur şi simplu ce fac alţi artişti"

Seppl Kretz, profesionist al industriei muzicale cu experienţă în zona de sync şi muzică pentru media, va participa la ediţia din acest an a Mastering the Music Business (MMB), care are loc între 1 şi 3 septembrie, la Bucureşti, într-un panel dedicat surselor de venit care pot susţine pe termen lung cariera unui artist. În interviul pentru News.ro, Seppl Kretz explică unde se află astăzi banii din muzică, ce oportunităţi sunt încă ignorate de artişti, cât poate valora o piesă plasată într-o reclamă sau într-un film şi de ce, uneori, o comunitate mică şi loială poate fi mai valoroasă decât milioane de ascultări pasive.

Într-o industrie în care succesul este măsurat tot mai des în stream-uri, vizualizări şi followeri, veniturile reale ale unui artist vin rareori dintr-un singur loc. Pentru mulţi muzicieni, o carieră sustenabilă înseamnă astăzi un mix de concerte, publishing, drepturi conexe, licenţierea muzicii pentru reclame, merchandise, colaborări cu branduri sau venituri directe de la comunitatea de fani.

News.ro: La MMB vei vorbi despre cum îşi pot construi artiştii o carieră sustenabilă fără să depindă de o singură sursă de venit. În 2026, poate un artist aflat la început să trăiască din muzică fără să aibă milioane de stream-uri pe Spotify?

Seppl Kretz: Prima întrebare ar fi dacă acele câteva milioane de stream-uri pe Spotify sunt suficiente ca să trăieşti din muzică. Chiar şi în situaţia în care deţii 100% din drepturile asupra muzicii tale, tot este destul de dificil. Cred că asta arată foarte clar de ce, ca artist, nu ar trebui să-ţi construieşti întreaga strategie în jurul platformelor de streaming, ca unică sursă de venit.
Din fericire, există multe alte moduri în care poţi genera venituri din muzica ta. Dar cred că cel mai important este să nu copiezi pur şi simplu ce fac alţi artişti. Mai întâi trebuie să înţelegi ce ţi se potriveşte ţie, cine eşti ca artist şi ce poveste vrei să spui.
Am văzut mulţi artişti care s-au chinuit pentru că un manager sau o casă de discuri le-a spus: "Trebuie să fii pe TikTok, trebuie să faci foarte mult content". Şi da, pentru unii asta funcţionează foarte bine, dar nu înseamnă că va funcţiona şi pentru tine. Cu atât mai puţin dacă simţi că nu te reprezintă. Aşa că trebuie să găseşti platformele, ideile şi oportunităţile care ţi se potrivesc cu adevărat. Cred că, dacă faci asta, ai şanse mult mai mari să ajungi la publicul potrivit.

Dacă ai construi astăzi de la zero cariera unui artist independent, ce surse de venit ai dezvolta mai întâi şi în ce ordine?

S.K.: Cred foarte mult în muzica live, şi nu în scurtături. Când am început cu trupa mea, cei de la casele de discuri ne spuneau: "Cântaţi mai întâi în o sută de baruri şi după aceea mai vorbim". Cred că există şi astăzi mult adevăr în ideea asta. Când eşti la început, trebuie să-ţi testezi muzica şi felul în care cânţi în faţa unui public real, indiferent cât de mic este. Aşa înveţi. Şi nu doar cum să devii mai bun pe scenă, ci şi ce fel de artist eşti, ce ajunge la oameni şi ce ţi se potriveşte în mod natural.
În plus, simplul fapt că trebuie să organizezi infrastructura unui mic turneu, să suni la cluburi şi să emiţi facturi te obligă să începi să gândeşti ca un om de business. Este o mentalitate care îţi va fi utilă pe tot parcursul carierei.
În ceea ce priveşte veniturile, construirea unei cariere de artist sau de trupă seamănă foarte mult cu dezvoltarea oricărui alt business: la început, mare parte din ceea ce câştigi ar trebui reinvestit în proiect. Dacă faci asta inteligent, ideal având în jur oameni cu experienţă, poţi construi treptat un business în jurul muzicii tale şi poţi vedea cum veniturile cresc odată cu evoluţia carierei.

Care sunt sursele de venit pe care artiştii le ignoră cel mai des? Există bani pe care muzicienii îi generează deja, dar pe care pur şi simplu nu ajung să-i încaseze?

S.K.: Sunt, de fapt, două întrebări aici. La prima aş răspunde: sync-ul. Evident, este o zonă foarte apropiată de ceea ce fac eu, dar cred în continuare că mulţi artişti privesc publicitatea, filmul, jocurile sau moda ca pe nişte oportunităţi care apar abia după ce ai devenit deja cunoscut.
În realitate, sync-ul poate deveni o componentă relevantă a businessului unui artist mult mai devreme. Iar dincolo de suma pe care o primeşti pentru licenţiere, o astfel de apariţie îţi poate duce muzica în faţa unui public complet nou.
În ceea ce priveşte banii generaţi, dar neîncasaţi, ajungem firesc la drepturile muzicale. Mai ales în cazul artiştilor independenţi, cred că publishing-ul şi drepturile conexe sunt adesea subestimate. Mulţi se uită în primul rând la cât le plăteşte, de exemplu, Spotify, fără să realizeze că aceleaşi înregistrări şi compoziţii pot genera venituri şi din alte surse.

Sync licensing-ul este prezentat adesea drept una dintre cele mai atractive alternative la streaming. Cum ajunge, concret, o piesă într-o reclamă, într-un film, într-un serial sau într-un joc video şi câţi bani poate genera realist un astfel de plasament pentru un artist independent?

S.K.: Între o piesă şi momentul în care o reclamă ajunge la televizor există o întreagă industrie de oameni care iau decizii: creativi, oameni de marketing, agenţii. Pentru un artist, cea mai accesibilă cale este de obicei să intre în contact cu cei care se ocupă efectiv de descoperirea talentelor şi de selecţia muzicii pentru astfel de proiecte. Pot fi music supervisors, agenţii muzicale, reprezentanţi de sync, publisheri sau, uneori, case de producţie.
Când am început eu să lucrez cu muzică pentru media, mi-am dat seama destul de repede că aproape toate cunoştinţele mele erau încă limitate la industria muzicală tradiţională. Mi-au trebuit câţiva ani ca să înţeleg cu adevărat cum funcţionează lumea sync-ului şi să-mi construiesc reţeaua potrivită. Tocmai de aceea, să găseşti oameni care ştiu deja cum să navigheze acest ecosistem poate face o diferenţă enormă.
În ceea ce priveşte banii, seamănă destul de mult cu industria live. Dacă eşti un artist uriaş, oamenii vor plăti foarte mult ca să te aducă la un concert. Dacă eşti la început, în mod firesc, sumele vor fi mai mici.
Există însă anumite standarde pe care industria de sync încearcă să le respecte. Tarifele sunt stabilite, în general, în funcţie de ceea ce numim "sync terms": cât timp este folosită muzica, în ce teritorii şi pe ce tipuri de media.
Pentru un sync realizat special pentru un proiect, suma poate porni de la câteva sute şi poate ajunge la câteva mii de euro. Dacă vorbim despre o trupă care începe să atragă atenţia după lansarea primului album, un plasament ar putea ajunge undeva la 10.000-15.000 de euro. De acolo, sumele pot urca până la milioane, în funcţie de artist, piesă şi amploarea campaniei.

Crezi că o comunitate relativ mică, dar foarte implicată, poate fi astăzi mai valoroasă decât un public mult mai numeros, dar pasiv, pe platformele de streaming?

S.K.: Succesul pe platformele de streaming are şi un dezavantaj: oamenii care îţi ascultă muzica nu ştiu neapărat cine eşti sau ce reprezinţi. Din acest motiv, este mai greu să îi convingi să cumpere şi altceva de la tine, fie că vorbim despre bilete la concerte sau obiecte promoţionale. În schimb, în jurul unei comunităţi de fani implicaţi poţi crea mult mai multe momente care generează venituri: concerte speciale, în spaţii mici, merchandise exclusiv, meet-and-greet-uri, acces la pre-sale şi multe altele.

Există şi un risc atunci când le spunem artiştilor că au nevoie de zece surse diferite de venit? Când ajută diversificarea la construirea unei cariere sustenabile şi când ajunge artistul, de fapt, să facă zece joburi deodată?

S.K.: Nu cred că este periculos să le spui asta. Şi sunt convins că există oameni suficient de motivaţi încât să poată gestiona zece surse diferite de venit în acelaşi timp. Nu aş fi eu cel care să le spună că nu se poate. Dar, din nou, trebuie să ţi se potrivească. Iar într-o asemenea situaţie cred că este important ca, după o anumită perioadă, să faci o evaluare foarte sinceră şi să vezi ce funcţionează şi ce nu.
Dacă toate cele zece surse de venit, puse împreună, tot nu generează suficient, trebuie să faci nişte alegeri. Care dintre ele au potenţial de creştere şi care îţi consumă pur şi simplu prea mult timp şi prea multă energie pentru ceea ce îţi oferă în schimb? Uneori, strategia mai bună este să te concentrezi pe mai puţine lucruri şi să le faci foarte bine.

Cum arată, concret, o carieră de artist sustenabilă financiar în 2026? Există o combinaţie de venituri pe care o întâlneşti tot mai des la artiştii care reuşesc să trăiască exclusiv din muzică?

S.K.: Să ne imaginăm un artist independent care are câteva milioane de stream-uri pe an. Întrebarea interesantă nu este neapărat câte surse de venit are, ci cum se susţin ele una pe cealaltă. Poate că streamingul, în sine, nu îi plăteşte facturile. Dar, dacă foloseşte corect instrumentele pe care i le oferă platformele de streaming şi are, în paralel, o prezenţă bună în social media, toate acestea îl pot ajuta să vândă câte 500 de bilete în zece oraşe. În acel moment, concertele devin principalul motor al businessului, iar publishing-ul, drepturile conexe şi câte un proiect de sync sau de co-writing completează veniturile.
Cred că una dintre cele mai mari diferenţe dintre artiştii care reuşesc să-şi construiască o carieră sustenabilă şi cei care nu reuşesc este că primii îşi dau seama destul de repede care este adevăratul motor economic al proiectului lor. Iar în timp, ideal este să folosească acei bani pentru a ajunge să deţină cât mai mult din propriile mastere şi drepturi de publishing.

Mulţi dintre artiştii care participă la MMB sunt independenţi sau încă îşi construiesc echipele şi au bugete limitate. Care sunt trei lucruri concrete pe care le-ar putea face în următoarele 12 luni pentru a începe să câştige mai mult din muzica lor?

S.K.: În primul rând, să-şi găsească o echipă. Iar dacă oamenii nu reacţionează la muzica sau la povestea lor, să ceară feedback. Uneori există lucruri evidente pe care tu nu le mai poţi vedea pentru că eşti prea implicat în proiect, dar pe care un profesionist cu experienţă le observă imediat. Înainte să poţi construi cu adevărat nişte venituri în jurul muzicii tale, atât muzica, cât şi proiectul artistic trebuie să ajungă la un anumit nivel profesional.
În al doilea rând, odată ce muzica este gata, trebuie să o vinzi. În orice formă are sens pentru tine: streaming, vinil, casetă, sync. Trimite-o către music supervisors, agenţii muzicale, regizori sau oricine ar putea să o folosească sau să rezoneze cu ea. Să-ţi arăţi ambiţia şi pasiunea contează mai mult decât ai crede.
Şi, vorbind din perspectiva domeniului în care lucrez eu, aş recomanda artiştilor să încerce şi proiecte muzicale realizate special pentru publicitate. Dacă eşti bun la ceea ce faci şi poţi compune sau produce într-un ritm rezonabil, există oportunităţi comerciale. Poate fi o modalitate foarte practică de a genera venituri în timp ce continui să-ţi dezvolţi propria carieră artistică.