Sute de persoane, majoritatea tineri, au participat la evenimentul Noaptea Albă a Filmului Românesc, vineri seară, în cadrul căruia au fost organizate mai multe proiecţii în câteva locuri din Capitală, între care şi la Unteatru, unde cei mai mulţi spectatori au mers din curiozitate, dar şi la J'ai Bistrot şi mai ales la Cinema Muzeul Ţăranului, de unde zeci de persoane au plecat cu regret, pentru că nu au mai prins locuri în Studioul Horia Bernea, unde a rulat filmul ”Sieranevada”, regizat de Cristi Puiu, şi unde doi tineri care au ieşit de la proiecţie după câteva minute au fost admonestaţi verbal de spectatorii rămaşi în afara sălii.
Curiozitatea şi pasiunea pentru filmele româneşti au fost principalele motive pentru care sute de persoane, majoritatea tineri, au ales să vadă scurtmetraje şi lungmetraje proiectate în cadrul evenimentului Noaptea Albă a Filmului Românesc. La Cinema Muzeul Ţăranului, doi tineri care au ieşit din sala Horia Bernea după numai câteva minute de la începerea proiecţiei filmului ”Sieranevada”, în regia lui Cristi Puiu, au fost admonestaţi verbal de peste 10 persoane, cărora nu li s-a mai permis accesul în sală, pentru că nu mai erau locuri.
Evenimentul Noaptea Albă a Filmului Românesc a început însă într-o notă diferită, mult mai calmă, la Unteatru, în jurul orei 19.00, cu câţiva spectatori nelămuriţi. ”Aici este teatrul?”, a întrebat un cuplu de tineri aflat în pragul uşii, unde singurele lucruri care păreau să îi invite să înainteze erau câteva afişe dedicate evenimentului şi o instalaţie de lumini aranjată de-a lungul treptelor care duc la sala de proiecţii.
”Am ales în funcţie de zonă, pentru că este un pic mai aproape. E ceva nou, mai diferit un pic, faţă de ce facem zi cu zi. Nu prea ne uităm la filme româneşti, ne uităm la filme americane în mare parte”, a recunoscut cuplul, care avea o nesiguranţă şi în privinţa accesului în sală.
”Nu este cu bilet, nu? Pe Facebook nu scria nimic despre asta”, s-au asigurat ei.
Un student, care îşi aştepta nerăbdător prietena în faţa sălii de proiecţii, a mărturisit că a fost derutat până să ajungă acolo şi că s-a hotărât să participe la eveniment din curiozitate.
”Să vedem ce se mai produce şi pe aici pe la noi. Nu mă uit la filme româneşti în mod obişnuit, doar la cele premiate, cum este «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile» (regizat de Cristian Mungiu, recompensat cu mai multe premii, între care şi trofeul Palme d'Or la Cannes, în 2007, n.r.). Nu am mai fost aici. Sala este OK, dar până să ajung aici a fost un pic cam derutant”, a povestit tânărul.
În sala cu o capacitate de 100 de locuri, proiecţiile dedicate regizorului Ovidiu Bose Paştină, urmate de cele dedicate lui Mircea Albulescu, Radu Beligan şi Marin Moraru, au atras, pentru început, peste 30 de spectatori, majoritatea tineri.
”Am zis că e un loc mai drăguţ, un teatru unde ai putea să vii şi am ales din toată lista de locuri în care o să fie în noaptea asta filme româneşti proiectate. M-am gândit că aş putea să vin aici, că sunt mai multe filme, începe mai devreme şi am şansa să văd filme româneşti în afara casei”, a spus o studentă care aştepta să înceapă filmul ”Arta apărării individuale” (1980).
Patru studenţi au preferat să rămână afară, după ce s-au răzgândit în privinţa filmului pe care doreau să îl vadă, optând în cele din urmă pentru filmul ”Sieranevada”, regizat de Cristi Puiu, programat să ruleze la Cinema Muzeul Ţăranului: Studioul Horia Bernea. Aşezaţi pe o bordură, unde discutau, fumau şi aşteptau să treacă timpul pentru a porni spre muzeu, tinerii au recunoscut că nu au văzut foarte multe filme româneşti.
”Nu am văzut foarte multe, dar câte am văzut, îmi plac, că sunt foarte realiste”, a spus o tânără din grup, cu care unul dintre colegii ei nu a fost de acord.
”Subiectele sunt limitate în cinematografia românească. Majoritatea sunt făcute din punct de vedere social – ţigani, comunism, certuri în familie şi cam atât”, a spus tânărul nemulţumit.
Într-o atmosferă mai relaxată, pe terasa J'ai Bistrot, o parte dintre clienţii care fie beau bere, fie serveau cina, au ales locul special pentru proiecţiile de scurtmetraje româneşti din selecţia TIFF 2016, programate între orele 20.00 şi 23.00.
”Am ales să venim aici pentru că sunt filme româneşti şi vreau să le văd. Rămânem aici, pentru că sunt scurtmetraje. Mai erau scurtmetraje în Gastrobar, dar am tot fost acolo şi am spus să încercăm şi la J'ai Bistrot. Filmul românesc a evoluat foarte mult şi nu mai este vorba doar despre comunism. E OK. S-a dezvoltat şi merge în direcţia bună. Comediile lipsesc, şi nu mă refer la filme precum «Selfie 69», ci la comedii bune”, a spus o tânără, care a participat la eveniment însoţită de doi prieteni.
Între cei aflaţi pe terasă s-a numărat şi regizorul Radu Potcoavă, care a venit pentru a-şi vedea propriul film - ”Mă cheamă Costin”. El a povestit că scurtmetrajul lui este despre reîncarnare, despre un copil care spune că are o altă vârstă şi că a fost ucis într-o viaţă anterioară.
Despre filmul românesc, Radu Potcoavă a spus că este de o calitate foarte bună şi că o problemă importantă în ţară este numărul scăzut al sălilor de cinema.
”Filmul românesc este de o calitate foarte bună, nu e un film comercial, dar asta nu înseamnă că nu e un cinema bun. E un cinema extraordinar de bun, dar avem o problemă mare cu numărul sălilor de cinema din România. Să îl dai pe Puiu la mall este ca şi cum ai pune manele la Ateneu sau ai pune muzică clasică la Bamboo. Nu are nicio treabă. Nu poţi să te iei de gât cu «Spider Man», pentru că sunt produse complet diferite şi se adresează unor targeturi diferite”, a spus el.
Regizorul a mai spus că din punctul lui de vedere ar trebui să fie diferenţiată modalitatea de finanţare în cinematografia românească şi să se înfiinţeze un nou fond, destinat exclusiv produselor comerciale, precum şi să se promoveze filmele la nivel guvernamental.
”Cred că ar trebui un pic diferenţiată modalitatea de finanţare, în primul rând să se înfiinţeze nişte fonduri regionale, orăşeneşti sau cel puţin primăriile să dea bani mai mulţi pentru producţia de film, care, până la urmă, înseamnă tot imagine, regiunile la fel, de exemplu să te încurajeze să filmezi în Satu Mare în loc de Bucureşti. Şi cred că ar trebui să se înfiinţeze un nou fond, destinat exclusiv produselor comerciale, pentru că în momentul ăsta sunt băgate toate în aceeaşi oală, sunt diferite punctaje, dar care sunt şi nu sunt, că până la urmă tot pe acolo se ajunge şi e aşa, un pic cam varză din punctul ăsta de vedere. În rest, suntem o ţară mică, e normal să avem fondurile pe care le avem, nu e normal să nu încurajăm mai mult tinerii cineaşti, debuturile, să nu mai fie două debuturi pe an, să fie măcar 4-5. Cred că ar fi foarte bine să se promoveze cinematografia română la nivel de stat, la nivel guvernamental, să existe nişte politici de promovare, nişte evenimente, screeninguri”, a explicat Radu Potcoavă.
La Cinema Muzeul Ţăranului, la ora 20.30, mai multe persoane se îmbulzeau la uşa sălii, unde începuse proiecţia filmului ”Sieranevada”, regizat de Cristi Puiu. Paznicul, însă, era de neînduplecat. ”Nu se mai poate intra, nu mai sunt locuri”, le-a spus el spectatorilor rămaşi în afara sălii.
”În picioare nu se poate sta?”, a întrebat un bărbat, care îşi ţinea soţia de mână. ”Lasă, mergem afară”, l-a împăcat femeia, după care au ieşit în curte, unde la ora 21.00 a început proiecţia filmului ”Legături bolnăvicioase”, regizat de Tudor Giurgiu, după zece ani de la premieră.
O mamă cu doi copii, cu aceeaşi expresie de regret pe chip, pentru că a ajuns prea târziu pentru a vedea ”Sieranevada”, a încercat, fără speranţă, să convingă paznicul să îi dea voie în sală. ”Noi stăm doar puţin”, i-a spus ea, mărturisind că ar fi mers să vadă şi un scurtmetraj de la Gastrobar, dar, pentru că are un cărucior pentru copii, i-ar fi fost mai greu să urce treptele de acolo.
”Am văzut că a fost propunere pentru nominalizare la Oscar şi m-a interesat foarte mult subiectul. Am văzut că există o tendinţă a regizorilor de a prelua poveşti din perioada comunistă şi e puţin ciudat că oamenii din afară apreciază şi premiază filmele care ilustrează un adevăr care s-a petrecut la noi. Mai aştept un pic, că la 21.00 începe alt film, «Legături bolnăvicioase», pe care l-aş revedea”, a spus o tânără care refuza să se dezlipească de uşa sălii.
Alte două tinere, care au ales să aştepte, de asemenea, au recunoscut că îşi doresc să vadă filmul din curiozitate, pentru că le-a fost recomandat de părinţi şi prieteni.
Doi tineri care au ieşit din sală au primit priviri dezaprobatoare şi admonestări de la cei care nu au reuşit să intre la proiecţie. ”Voi aţi fost la «Sieranevada» şi aţi ieşit?”, i-a certat o femeie în vârstă de aproximativ 50 de ani, a cărei întrebare se citea şi în ochii celorlalte persoane care au ratat proiecţia.
”Nu mai avem bere. Durează mult prea mult. Nu ne-am documentat îndeajuns de mult, aşa că o să aşteptăm o altă proiecţie. Am venit la invitaţia unor prieteni, dar nu ştiam că o să fie atât de multă lume, iar alţi prieteni au venit, nu mai pot intra. Vom rămâne la «Legături bolnăvicioase» sau la bere la MNŢR”, a spus unul dintre cei doi tineri trataţi ca ”dezertori”.
Cei doi au spus că cinematografia românească ar avea nevoie să iasă din stereotipul temelor abordate – familia, copilul, efectele comunismului.
”Este necesară ieşirea din stereotipul temelor abordate – familia, copilul, integrarea copilului, efectele comunismului, deci sunt câteva teme care nu se mai termină. Noi mergem întotdeauna pe depresie, gânduri negre, starea asta de disconfort. Dar să fim serioşi, fiecare are drama lui de zi cu zi şi viaţa e un pic mai variată de atât. Sunt multe drame, şi la francezi, şi la turci, dar abordate cu o notă de lejeritate”, au povestit cei doi.
În curtea Muzeului Ţăranului, în jurul orei 21.00, peste 200 de persoane s-au aşezat pe bănci sau pe iarbă pentru a vedea ”Legături bolnăvicioase”. Unii dintre ei au rămas în curte pentru că au ratat proiecţia filmului ”Sieranevada”, în timp ce alţii au ales să îşi petreacă seara acolo pentru că şi-au dorit să vadă un film românesc şi să se bucure de el în aer liber.
”Mie îmi plac foarte mult filmele româneşti. În primul rând, îmi place că s-a schimbat subiectul – nu mai sunt subiectele de pe vremea părinţilor noştri, foarte mult legat de comunism. Acum atacă subiecte foarte sensibile şi în care ne regăsim toţi, într-un moment sau altul. Cred că suntem pe o pantă ascendentă. Mi-ar plăcea ca în cinematografele noastre să fie mai multe filme româneşti. Acum este foarte bine că s-a făcut publicitate şi că se ştie, şi că «Sieranevada» e foarte cunoscut, dar au mai fost şi altele. Poate că ar trebui să li se facă, pentru că sunt subiecte destul de drăguţe. Eu, de exemplu, am văzut foarte multe filme româneşti de pe net, dar mi-ar plăcea mai mult să le văd în cinema”, a spus o tânără, care lua cina aşezată pe iarbă.
”Locuiesc în Bucureşti şi deciziile se iau după distanţe. Am ales că este afară şi pentru că e aproape. Nu am mai văzut filme româneşti de foarte mult timp şi am zis că vreau să văd un film românesc – orice film românesc e bun”, a recunoscut un alt spectator, care s-a instalat pe iarbă.
Un cuplu a spus că ar fi preferat să vadă filmul ”Două locuri”, regizat de Paul Negoescu, proiectat la Cinema Elvira Popescu, de la ora 23.00, dar nu au mai fost locuri – accesul s-a făcut pe baza unor rezervări.
”Am fi preferat «Două locuri», la Elvira Popescu, dar nu au mai fost locuri. Tot aici o să rămânem, la «Ilegitim» (regizat de Adrian Sitaru, proiectat la miezul nopţii, n.r.)”, au spus ei.
Alţi tineri au spus că nu au venit neaparat pentru film, ci au ieşit cu prietenii şi, probabil, vor merge şi în alte locuri unde sunt programate proiecţii. ”Nu am venit neaparat pentru film. Auzisem de «Sieranevada», dar am înţeles că e full acolo. Nu ştiu încă dacă mai mergem în altă parte. Aşteptăm nişte prieteni să vedem”, a spus o studentă.
”O să mai rămânem, o să mai mergem şi prin centru, la Unteatru”, a spus o femeie, după ce s-a asigurat că la filmul ”Sieranevada” nu se mai poate intra.
Ediţia a şaptea a evenimentului Noaptea Albă a Filmului Românesc a avut loc, vineri, în intervalul orar 18.00 – 03.00, în 10 spaţii din Capitală, unde au fost prezentate 40 de filme, în proiecţii speciale sau în avanpremieră.
Filmele au fost proiectate la Cinema Muzeul Ţăranului, Cinema Elvira Popescu, Centrul Cultural Casa Artelor, Parcul Titan (Parcul Artelor), Parcul Crângaşi, J’ai Bistrot, Deschis Gastrobar, Unteatru, Make a Point şi Clubul de Educaţie Alternativă (Ferentari).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
