În lunile iunie şi iulie, Institutul Cervantes din Bucureşti şi Happy Cinema propun publicului interesat de artă o serie de proiecţii de filme documentare având ca subiect diverse figuri emblematice ale artei spaniole contemporane: Salvador Dalí, Generaţia Buñuel, Dalí, Picasso, Muzeul Prado, Remedios Varo, Antonio López.
Proiecţiile vor avea loc în Sala Auditorium a Institutului Cervantes (Bulevardul Regina Elisabeta 38), în fiecare zi de miercuri, de la ora 19.00.
Miercuri, 15 iunie - „Salvador Dalí. Anii de început”, regia David Pujol, Spania, 2021, durata: 58 min | Cu: Salvador Dalí
Salvador Dalí. Anii de început acoperă perioada dintre naşterea lui Dalí şi 1929, an biografic crucial în care artistul s-a implicat în mişcarea suprarealistă. Acest documentar include materiale nedifuzate vreodată, prezentând aspecte-cheie ale vieţii timpurii a lui Dalí, privite însă într-o nouă perspectivă.
Ne sunt prezentate subiecte fascinante precum „amintirile intrauterine”, modul în care o spălătorie poate deveni atelierul unui artist, „iluziile optice” sau un nou mod de a privi realitatea, frica de sex şi credinţa nestrămutată a lui Dalí că este un geniu.
Filmul surprinde evoluţia sa artistică, pendulând între avangardă şi tradiţie, dar şi naşterea unei opere cu adevărat universale.
Miercuri, 22 iunie - „Salvador Dalí: În căutarea nemuririi”, regia David Pujol, Spania, 2018, durata: 110 min.
Documentarul Salvador Dalí: În căutarea nemuririi propune o abordare cuprinzătoare a vieţii şi creaţiei lui Dalí, surprinzând-o şi pe Gala, muza sa. Punctul de plecare al documentarului e tot 1929, un an important în cariera şi viaţa lui Dalí, când el se alătură grupului suprerealist şi o cunoaşte pe Gala; punctul terminus e moartea artistului în 1989. Parcursul lui Dalí este strâns legat de orăşelul Portlligat, în care acesta şi-a făcut un atelier propriu. Oraşul natal, Figueres, unde a creat Theater-Museum şi Púbol, şi locul în care se află castelul dăruit Galei în semn de iubire, două puncte-cheie din viaţa artistlui, la fel ca Parisul sau New York-ul. Documentarul aduce o perspectivă nouă asupra unui pictor unic în istoria artei.
Un film despre Dalí, dar şi despre Gala, în care operele artistului sunt prezentate în imagini şi documente rare, care ne aduc mai aproape de un personaj ce a devenit o operă de artă în sine. Documentarul depăşeşte însă profilul personajului, de pictor, şi chiar de om, conturând imortalitatea unui geniu.
Miercuri, 29 iunie - „Muzeul Prado. O colecţie a minunilor”, regia Valeria Parisi, Italia-Spania, 2019, durata: 1h 32 min.
O descriere a Muzeului Prado ne transpune într-unul dintre templele artei mondiale, un loc al amintirilor şi o oglindă a prezentului, cu 1700 de lucrări expuse şi alte 7000 aflate în conservare. E o colecţie despre regi, regine, dinastii, războaie, înfrângeri şi victorii, dar şi despre sentimentele şi emoţiile bărbaţilor şi femeilor din alte vremuri sau de astăzi, oameni ale căror vieţi se împletesc cu cele ale conducătorilor lor, ale pictorilor, arhitecţilor, curatorilor, intelectualilor sau vizitatorilor muzeului.
A spune povestea Muzeului Prado din Madrid în 2019, anul celebrării a 200 de ani de existenţă, pornind din ziua în care a fost înfiinţat, înseamnă să vorbeşti nu doar despre ultimii 200 de ani, dar şi despre alte şase secole de istorie. Viaţa Muzeului Prado din Madrid începe odată cu naşterea Spaniei ca naţiune şi a căsătoriei dintre Ferdinand de Aragon şi Isabela a Castiliei, alianţă care a marcat formarea imperiului spaniol.
Rolul principal în noul proiect ArtBeats, Muzeul Prado. O colecţie a minunilor îl au capodoperele şi marii artişti care le-au creat, regii şi reginele care le-au colecţionat. În egală măsură însă sunt importante poveştile din spatele acestei colecţii extraordinare.
Cunoscutul Jeremy Irons, laureat al Premiului Oscar, va fi ghidul spectatorilor în descoperirea frumuseţii şi artei multiseculare a Muzeului Prado.
Miercuri, 6 iulie - „Generatia Buñuel, Lorca, Dalí”, regia: Javier Espada, Albert Montón, Spania-Mexic, 2018, durata: 85 minute.
În 1967, editura Aguilar i-a solicitat scriitorului Max Aub să scrie biografia unei coleg de generaţie, exilat, ca si Aub, în Mexic: regizorul Luis Buñuel. Când Aub a murit, pe 22 iulie 1972, a lăsat pe birou 5.000 de pagini dactilografiate, rezultatul unui proiect neterminat care depăşea o biografie tipică şi reflecta sinteza unei întregi generaţii de artişti spanioli marcaţi de trei războaie şi un exil care dura de mai bine de 30 de ani. O treime din acest material erau transcrieri ale interviurilor luate de Aub lui Buñuel rudelor, prietenilor şi colaboratorilor acestuia. O altă treime erau texte diverse, documente din epocă, materiale suprarealiste, citate, cronologii, recenzii de filme vechi şi decupaje de presă. În sfârşit, ultima parte conţinea scrieri ale lui Buñuel, însemnările lui Aub pentru prefaţă, reflecţiile sale asupra suprarealismului şi generaţiei sale sau asupra cărţii în sine, care ar fi trebuit să se intituleze Buñuel, un roman. Conglomeratul eterogen reflecta concepţia foarte modernă aubiană asupra genului narativ: un personaj construit dintr-un mozaic de viziuni şi materiale disparate, concepţie ce îşi lua seva din avangardele pe care Aub le frecventase în tinereţe, dar împotriva cărora se răzvrătise după ruptura din 1936, cînd pentru el devenise importantă realitatea suferinţei celor mulţi, într-o perioadă de război, dictaturi şi exil.
Biletele şi rezervările se obţin exclusiv online accesând site-ul Happy Cinema: happycinema.ro/happy-institutul-cervantes
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
