Proiecţia filmului francez „120 BPM/ bătăi pe minut”, regizat de Robin Campillo, a fost reprogramată pe 20 februarie, de la ora 18.00, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) din Bucureşti. Cristian Mungiu a reacţionat la întreruperea proiecţiei care a avut loc duminică la sediul instituţiei muzeale, spunând că acest incident a făcut ca România să fie din nou asociată cu termeni ca „primitivism”, „fanatism” şi „intoleranţă”.
La proiecţia din 20 februarie vor avea intrare liberă cei care au cumpărat bilete pentru a vedea acest film pe 4 februarie, când în sală au pătruns protestatari cu icoane care au cântat cântece religioase.
„Mă văd nevoit pentru întîia dată să mă exprim public în calitate de distribuitor în urma incidentului de duminică, 4 februarie, cînd proiecţia filmului francez «120 BPM» de la sala de cinema a Muzeului Ţăranului Român a fost întreruptă de un grup de protestatari care au pătruns în sală cîntînd cîntece religioase. Cer scuze spectatorilor pentru acest incident nedorit şi de neprevăzut”, a transmis Mungiu.
Potrivit cineastului, consecinţele publice ale acestui icnident nu pot fi reparate simplu.
„Poate unii dintre dumneavoastră ştiu, România şi Franţa se pregătesc intens pentru un sezon cultural bilateral în 2018 şi 2019 – cu ample manifestări ale artiştilor români în Franţa şi ale celor francezi în România. Scopul acestui sezon este să combată pe cît posibil stereotipurile cu care ne percepem unii pe ceilalţi şi să confere o altă imagine, mai proaspătă, mai aproape de realitate fiecăreia dintre ţări în ochii cetăţenilor celeilalte”, a transmis regizorul.
Cristian Mungiu a amintit că românii nu au o imagine bună în străinătate şi că el însuşi a fost înfăţişat ca cerşetor într-o caricatură, în anul 2013, când a făcut parte din juriu la Cannes.
„Bănuiesc că nu e cazul să vă spun ce imagine avem noi ca români, în străinătate. Eu însumi am fost înfăţişat într-o caricatură ca cerşetor, în 2013, pe cînd eram în juriu la Cannes. Am decis atunci, în ciuda tuturor inflamărilor patriotarde din România, ca cel mai corect este să lăsăm capul în pămînt, să nu ne revoltăm în tot felul de proteste publice despre incident. Pentru că ce cred oamenii despre tine nu se repară cu comunicate. Şi pentru că percepţia despre români şi România în străinătate, oricât de stereotipală şi simplificatoare ar fi, este rezultatul unor fapte, a unor întâmplări care au condus la această imagine nefericită. Iar dacă vrem să schimbăm imaginea, trebuie sa schimbăm conţinutul, nu să cosmetizăm imaginea”, a spus Mungiu.
Cineastul a explicat că pentru a schimba conţinutul, el şi alte persoane organizează festivaluri de film la care vin oaspeţi „să vadă că nu sîntem vampiri” şi că de fapt avem o ţară mai normală şi mai prietenoasă decît pare de la distanţă.
„La nivel de stat, cum spuneam, organizăm un sezon cultural cu Franţa şi arătăm că uite, România este şi altfel. Din păcate însa, un incident ca cel de duminică seara riscă să anuleze în mare măsură efectele multor iniţiative reparatorii. Ştirea despre incident a fost preluată şi mediatizată. Ea asociază din nou România cu termeni ca «primitism», «fanatism», «intoleranţă»”, a adăugat Mungiu.
Regizorul a explicat că „120 BPM/ bătăi pe minut”, nu este „vreun mărunt film de propagandă despre libertatea sexuală” şi cu atît mai puţin un film care să îndemne la relaţii homosexuale. Este un film despre civism, despre responsabilitate socială, despre lupta pentru drepturile oricărei comunităţi de minoritari stigmatizaţi public de superficialitatea cu care îi judecăm adesea pe cei diferiţi de noi.
„Mai mult, e filmul pe care francezii l-au considerat potrivit să reprezinte Franţa la Oscar. Filmul care a luat marele premiu la Cannes. Filmul care, a doua zi dupa incidentul bucureştean, a luat 6 premii Lumiere fiind considerat cel mai important film francez al anului. Film care a fost vizionat de peste două milioane de spectatori în Franţa (fără ca vreo proiecţie să fie întreruptă de cîntece)”, a precizat cineastul.
Cristian Mungiu a adăugat că acest film are potenţialul de a declanşa discuţii publice despre multe teme care ar trebui să preocupe societatea românească.
„Nu mai trăiesc de mult cu speranţa că cinematograful poate schimba lumea – în caz ca o voi fi avut vreodată. Însă cinemaul poate, uneori, să ne deschidă mintea. Sa ne facă să înţelegem mai multe despre ceva ce nu ştiam, despre ceva ce nu ne preocupa. Iar acest film, cu precădere, indiferent dacă îl apreciezi sau nu ca mostră de cinema, are potenţialul formidabil de a declanşa discuţii publice despre o sumedenie de teme care ar trebui să ne preocupe pe noi, în societatea românească”, a spus regizorul.
„Ca distribuitori ai filmului în România, am ales să începem prezentarea publică a filmului printr-o discuţie cu tineri, cu liceeni, în prezenţa profesorilor lor, a unor psihologi şi sociologi: o discuţie despre toleranţa, despre civism, despre necesitatea educaţiei – a celei sexuale în particular, dar a educaţiei în general – singura care te poate face să-l judeci pe celalalt mai puţin stereotipal. Însă desigur, acea discuţie nu s-a constituit într-o ştire la fel de mediatizată precum incidentul de duminică. Pe care nu-l mai putem şterge, dar pe care îl putem folosi ca pe un declanşator al unei reacţii a noastre care să ne poziţioneze altfel, care să arate cum ne raportăm noi la acel incident. Noi ca cetăţeni şi noi ca autorităţi ale statului”, a adăugat cineastul.
Cristian Mungiu a mai spus că dacă ar fi fost ministrul Culturii s-ar grăbi să vadă filmul, ca să poată avea o reacţie în cunoştinţă de cauză, pentru că o astfel de reacţie se impune.
„Dacă aş fi Ministrul Culturii, m-aş grăbi să merg să văd filmul, ca să pot avea o reacţie în cunoştinţă de cauză, pentru ca e cazul să am o reacţie. Dacă aş fi primarul Capitalei, m-aş preocupa să aflu de ce acest film a fost difuzat în sala Muzeului Ţăranului Român şi de ce nu are Primăria ca program să redea oraşului săli de cinema mai puţin sacre, dacă aş fi poliţist, printre cei care i-au legitimat pe turbulenţi, aş aplica nişte sancţiuni. Pentru ca să întrerupi o proiecţie de film cîntînd cîntece religioase trebuie să fie la fel în faţa legii la fel de grav ca a întrerupe o slujbă în biserică cîntînd heavy metal”, a mai spus Mungiu.
El a adăugat că în prezent este foarte complicată distribuirea oricărui film în România, dacă nu este action-adventure sau un amuzant film cu super eroi, şi că a întâmpinat numeroase refuzuri în încercarea de a programa „120 BPM”.
„Prin indiferenţa statului, nu mai există săli. Iar lipsa de săli a generat o lipsă de interes, pierderea obişnuinţei de a vedea filme alături de alţii, pierderea gustului pentru orice e diferit de normă. Este cu atît mai complicat să distribui un asemenea film. Am întîmpinat nenumărate refuzuri în încercarea de a-l programa. Din cauza conţinutului, din cauza prejudecăţilor, din teamă şi din comoditate. Vă invit să vedeţi filmul, înainte de a emite păreri despre natura lui. Pentru că dacă o facem, în necunoştinţă de cauză, îi vom judeca pe alţii la fel de stereotipal precum ne judecă şi ei pe noi”, a încheiat Mungiu.
Filmul a mai fost programat în Bucureşti la: Cinema Elvire Popesco (13 februarie, de la 15.30, 14 februarie, de la 15:45), Cinemateca Union (13 şi 14 februarie, de la 18.30, 16 februarie, de la 16.00, 20 februarie, de la 16.30), Afi Cotroceni (7 şi 8 februarie, de la 21.30), Cine Globe Titan (7 februarie, de la 18.30, 8 februarie, de la 22.45), Cluj Napoca - Cinema Victoria (9 februarie, de la 22.30, 12 februarie, de la 20.00, 13 februarie, de la 22.30), Iaşi – Ateneu (19 februarie, de la 20.00), Botoşani - Cine Globe Uvertura (7 februarie, de la 22.45, 8 februarie, de la 22.45), Piteşti - Cinema Trivale (7 februarie, de la 14.00, 9 – 15 februarie, de la 14.50).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
