Regizorul Tudor Giurgiu, organizator al galei premiilor Gopo, vorbeşte într-un interviu acordat News.ro despre evoluţia, obstacolele şi sensul unei astfel de ceremonii, despre cinematografia autohtonă, ce are un parcurs firesc, deşi, spune el, se aştepta ca „ca moda filmului românesc să mai treacă”. Este interesat de faptul că în Romania sunt multe cineaste talentate şi încântat că filmele realizate de femei au devenit „o constantă a realităţii cinematografice” din ţara noastră, iar cât priveşte o reformă în domeniu, ea va avea loc „mai devreme sau mai târziu”.
Gala premiilor Gopo, ajunsă la a 12-a ediţie, va avea loc marţi, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti.
Tudor Giurgiu spune că „ideea unei sărbători anuale a cineaştilor nu e deloc o prostie, ci o necesitate”.
Anul acesta, cele mai multe nominalizări - 15 - au revenit lungmetrajului de debut al regizorului Daniel Sandu, „Un pas în urma serafimilor”.
„Mă aşteptam ca moda filmului românesc să mai treacă. Din fericire, avem aproape în fiecare an filme importante, premiate, venite din partea unor regizori foarte tineri, aflaţi la debut sau la al doilea film”, mai afirmă Giurgiu în interviu.
El vorbeşte şi despre femeile care au început să se impună în domeniu. „Mă preocupă faptul că, în Romania cel puţin, sunt multe cineaste talentate, cu unele dintre ele am colaborat şi voi colabora pe mai departe”.
În altă ordine de idei, consideră Giurgiu, „se fac destul de puţine filme de gen. Publicul vrea comedii, filme de dragoste, mai lejere, cum se întâmplă în fiecare cinematografie. Şi nu e nicio dramă în asta. Nu avem însă scenariştii buni pentru un astfel de produs”.
În ultimii ani, Tudor Giurgiu s-a aflat printre cineaştii care au militat pentru schimbarea legislaţiei privind cinematografia, participând la consultări, dar şi proteste. El este convins că o reformă în domeniu va fi făcută, „mai devreme sau mai târziu”, şi spune că dosarul privind acordarea de tax incentive (facilităţi fiscale) pentru producţia de film se află pe masa Guvernului.
Regizor şi producător, Tudor Giurgiu, născut pe 20 iunie 1972, în Cluj-Napoca, a semnat mai multe scurtmetraje şi a debutat în lungmetraj în 2006, cu „Legături Bolnăvicioase”. Au urmat „Despre oameni şi melci” (2012) şi „De ce eu?”, care a fost prezentat în premieră mondială la Festivalul de la Berlin, în 2015. El pregăteşte în prezent „Apropierea”, al patrulea lungmetraj al său, cu Ariadna Gil, Belén Cuesta şi Mihai Smărăndache în distribuţie. Regizorul a obţinut în 2012 premiul Academiei Europene de Film pentru cel mai bun scurtmetraj al anului, pentru „Superman, Spiderman sau Batman”. Din postura de producător, a lucrat la peste 30 de filme, între care „Marele jaf communist” (2004), de Alexandru Solomon, „Undeva la Palilula” (2012), de Silviu Purcărete, „Lumea e a mea” (2015), de Nicolae Constantin Tanase, şi „Breaking News” (2017), de Iulia Rugină.
Prezentăm interviul acordat News.ro de Tudor Giurgiu:
În urmă cu 12 ani, ce anume v-a determinat să consideraţi oportun un astfel de eveniment?
Tudor Giurgiu: Lipsa lui. Precum TIFF-ul, în urmă cu 18 ani. Am considerat că filmele noastre, actorii, ceilalţi colaboratori, toţi cei implicaţi merită o recunoaştere printr-un eveniment tip Gală, organizat în condiţii relativ similare cu ale premiilor mai cu tradiţie din alte ţări, vezi Cesar, Bafta sau Goya. Cred că ideea unei sărbători anuale a cineaştilor nu e deloc o prostie, ci o necesitate. În plus, filmul românesc avea şi încă are nevoie de expunere, de vizibilitate, de popularizare în rândul publicului.
Care au fost marile obstacole, de-a lungul timpului, în organizarea lui?
Tudor Giurgiu: Să convingem breasla că e un eveniment oportun. Nu e o bazaconie din capul lui Giurgiu şi ai lui, e un model european care deja şi-a dovedit succesul. În plus, i-am convins că nu stăm nici să numărăm voturi sau să le aranjăm. Am reuşit în timp, cu importantul aport al partenerilor noştri de la PwC, să dovedim tuturor că procesul de votare e corect şi organizatorii nu interferează în procedura votării şi a stabilrii cîştigătorilor. Un ultim etern obstacol sunt banii necesari organizării evenimentului, de cele mai multe ori insuficienţi pentru anvergura întregii operaţiuni. Premiile Gopo sunt o maşinărie complicată, de multe ori invizibilă marelui public, care admiră sau nu doar seara premiilor. E un eveniment finanţat în majoritate de bani privaţi, ai sponsorilor noştri, dar care se bucură anual şi de susţinerea CNC, a Ministerului Culturii şi a Primăriei Municipiului Bucureşti, a cărei participare este de altfel esenţială pentru a ne permite să facem Premiile la anvergura la care au ajuns.
Ce reprezintă acum gala Gopo, pentru cineaşti, pentru public?
Tudor Giurgiu: De-a lungul celor 11 ediţii, Gala Gopo si-a dovedit importanţa în promovarea filmului românesc, devenind un eveniment aşteptat de către toţi cineaştii, dar care suscită interes în media, în spaţiul public, în rândul spectatorilor şi iubitorilor de film românesc. Transmisiunea televizată a galei Gopo şi, de câţiva ani încoace, pe diverse platforme şi canale online, dă şansa spectatorilor de a se apropia de culisele filmului românesc, de a-i cunoaşte pe actori, regizori şi nu numai.
Cum aţi perceput refuzul în trecut al unor regizori precum Muntean şi Mungiu ca filmele lor să participe în selecţia Gopo?
Tudor Giurgiu: E decizia fiecăruia, nu pot să comentez prea mult. Amândoi sunt regizori importanţi, cu filme valoroase, premiaţi şi apreciaţi în străinătate, probabil consideră că participarea la nişte premii naţionale, cum sunt Gopo-urile, nu mai e necesară. Regulamentul însă precizează că organizatorii vor supune jurizării toate filmele apărute pe ecranele româneşti de-a lungul anului. Exploatarea lor comercială le supune în mod evident oricăror judecăţi şi ierarhizări.
V-aţi gândit să schimbaţi regulamentul de selecţie a filmelor? Să fie nominalizate, pur şi simplu, fără a fi înscrise de realizatorii lor.
Tudor Giurgiu: Nu, deocamdată. Cum am spus, lungmetrajele de ficţiune nu trebuie înscrise, juriul ia în calcul pentru eventuale nominalizări toate peliculele ieşite pe piaţă de-a lungul anului. Scurtmetrajele şi documentarele trebuie înscrise, fiind mult mai multe şi imposibil de a fi depistate şi luate în calcul din pornire. Legat de regulament, colegii mei se gândesc la o eventuală includere a unei categorii pentru film de animaţie - sunt, totuşi, Premiile Gopo - şi la îmbunătăţirea modului în care se efectuează jurizarea.
Un lungmetraj de debut este filmul care a primit cele mai multe nominalizări pentru gala de anul acesta. Cum vedeţi această performanţă?
Tudor Giurgiu: Nu este o situaţie inedită, s-a mai întâmplat la Gopo, anul trecut, spre exemplu, când filmul de debut al lui Bogdan Mirică, „Câini”, a concurat cot la cot cu „Sieranevada” al lui Cristi Puiu, la 13 categorii, şi au câştigat fiecare câte şase trofee. Anul ăsta, la Gopo, sunt şase debuturi nominalizate la diverse categorii şi asta e foarte bine.
Privitor la cinematografia românească, recompensată cu numeroase premii în străinătate, în ultimul deceniu, este o evoluţie la care vă aşteptaţi?
Tudor Giurgiu: Da, e o evoluţie firească. Deşi, recunosc, mă aşteptam ca moda filmului românesc să mai treacă. Din fericire, avem aproape în fiecare an filme importante, premiate, venite din partea unor regizori foarte tineri, aflaţi la debut sau la al doilea film.
Anul acesta au fost anunţate multe debuturi în regie şi mai multe premiere ale unor filme realizate de femei. Vorbim despre o egalitate de gen deja?
Tudor Giurgiu: Mă bucur că filmele realizate de femei au devenit o constantă a realităţii cinematografice din România, era cazul să se întâmple şi la noi asta. Ţin minte că atunci când făceam facultatea de film era o raritate să vezi femei care să facă regie sau operatorie şi, în orice caz, nu prea li se dădeau şanse. Nu mă preocupă însă calculele absurde ale unor vestici care vor să impună ca filmele făcute de femei să aibă aceeaşi pondere precum cele realizate de bărbaţi, în festivaluri. Asta e prostie, pentru că exclude criteriul calităţii. Mă preocupă doar faptul că, în Romania cel puţin, sunt multe cineaste talentate, cu unele dintre ele am colaborat şi voi colabora pe mai departe.
De ce credeţi că filmul românesc nu „prinde” atât de bine în ţară?
Tudor Giurgiu: Pentru că încă se cantonează într-o zonă destul de puţin accesibilă publicului, pentru că se fac destul de puţine filme de gen. Publicul vrea comedii, filme de dragoste, mai lejere, cum se întâmplă în fiecare cinematografie. Şi nu e nicio dramă în asta. Nu avem însă scenariştii buni pentru un astfel de produs, nu avem săli de cinema suficiente în toată ţara aşa încât filmele comerciale să poată deveni profitabile. Mai e mult de lucru.
Cum ar trebui făcută o reformă în cinematografie? Textul acelei legi, care nu a mai fost adoptată, credeţi că va fi vreodată reluat? Măcar la nivel de idee.
Tudor Giurgiu: Sunt convins că se va întâmpla, mai devreme sau mai târziu. Legea e deja caducă în multe privinţe, iar faptul că sesiunile de concurs de scenarii se desfăşoară în continuare în sistem secretizat, fără ca membrii comisiilor să ştie cine a scris proiectul X sau Y, e pur şi simplu comic din perspectiva evaluării. Sper ca Guvernul să adopte cât mai repede şi legislaţia privind acordarea de tax incentive (facilităţi fiscale) pentru producţia de film, ştiu că au dosarul pe masă şi încearcă să grăbească lucrurile.
Aţi discutat despre asta cu actualul ministru al Culturii? Credeţi că va face ceva în acest sens?
Tudor Giurgiu: Am mare încredere în George Ivaşcu, pentru că îi cunosc puterea de muncă şi aptitudinile manageriale. E un mare plus faptul că vine din breaslă şi cunoaşte problemele curente din teatru sau film. Chiar dacă nu am reuşit încă să ne întâlnim, ştiu că e preocupat să găsească soluţii juste la toate problemele şi m-aş bucura ca, după ce va lămuri chestiunile legate de Centenar, să putem discuta şi despre Legea Cinematografiei şi alte probleme legate de educaţia media, de digitalizarea arhivelor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
