Monica Lăzurean-Gorgan, nominalizată la categoria ”cel mai bun documentar” a Premiilor Gopo 2017, pentru ”Doar o răsuflare”, vorbeşte într-un interviu acordat Agenţiei de presă News.ro despre genul cinematografic care a început să fie din ce în ce mai vizionat şi apreciat, despre dilemele personale cu care se confruntă un regizor de documentar, dar şi despre următoarele două proiecte care vizează comerţul ilegal cu lemn şi naţionalismul.
Interviul pe care Monica Lăzurean-Gorgan l-a acordat Agenţiei de presă News.ro face parte din seria dedicată nominalizaţilor la gala Premiilor Gopo 2017, eveniment care va avea loc pe 21 martie, la Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” Bucureşti.
Monica Lăzurean-Gorgan este producător şi regizor. A colaborat la filme precum ”Visul lui Adalbert”, de Gabriel Achim, ”Din dragoste cu cele mai bune intenţii” şi ”Domestic”, de Adrian Sitaru, şi ”Chuck Norris vs. Communism”, de Ilinca Călugăreanu.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Documentarul ”Doar o răsuflare” este al doilea regizat de Monica Lăzurean-Gorgan şi a fost lansat în 2016. Pelicula a fost selectată în competiţia de producţii documentare a Festivalului de Film de la Sarajevo şi a câştigat trofeul. ”Doar o răsuflare” a primit şi premiul pentru cel mai bun documentar românesc la Astra Film Festival 2016.
Filmul prezintă şapte ani din viaţa familiei Sicrea, care locuieşte în Copşa Mică, şi toate obstacolele pe care le au de înfruntat Dobrin, soţia lui, Lia, şi cei trei copii ai lor. Dobrin, capul familiei, aşteaptă miracolul care să îi permită fiicei lui să se ridice din scaunul cu rotile.
Prezentăm integral interviul acordat Agenţiei de presă News.ro de Monica Lăzurean-Gorgan:
Un premiu la Sarajevo, două nominalizări la gala Premiilor Gopo - regizor şi producător al peliculei ”Doar o răsuflare” şi producător la ”Imagini de vis” - cum cântăreşti aceste momente ale carierei tale?
Monica Lăzurean-Gorgan: În momentele astea nu aş putea defini decât în alţi termeni, gen copiii sunt de dat la gradiniţă şi încă nu am găsit o gradiniţă bună pentru ei... Acum, premiul de la Sarajevo m-a bucurat, mi-a dat încredere, nominalizarea e binevenită, dar văzut în perspectivă sunt nişte pasi clasici pe care merge orice film decent făcut. Deci nu pot vorbi de momente cu sclipici în cariera mea, că nu-i cazul. Dar e bine, nu mă plâng.
Cât va cântări, în parcursul tău, posibila victorie a unui trofeu Gopo?
Monica Lăzurean-Gorgan: Dacă e să se întâmple, pentru mine va fi o bucurie. Mă gândesc la documentar, ca gen, deoarece a început să fie din ce în ce mai vizionat şi apreciat, ceea ce e foarte bine, zic eu, pentru deschiderea către lume şi către zone poate mai puţin accesibile. Şi privind un documentar poate că uneori te trezeşti mai tolerant sau mai plin de compasiune, sau cel puţin aşa sper eu.
Care crezi că va fi marele câştigător al galei de anul acesta?
Monica Lăzurean-Gorgan: Vor fi doi mari câştigători: ”Sieranevada” şi ”Câini”.
Cum ai descoperit povestea prezentată în ”Doar o răsuflare”?
Monica Lăzurean-Gorgan: În 2009, o fundaţie mi-a propus să fac trei documentare de scurtmetraj vizând probleme de mediu şi asa am ajuns la Copşa Mică. Doream să spun povestea poluării de acolo prin oamenii care au lucrat în fabrică. Am întâlnit multe familii, iar cand l-am întâlnit pe Dobrin, am decis că voi rămâne mai mult cu el şi familia lui şi că vom filma dinamica familiei dar şi contradicţiile umane care până la urmă ne ajută să supravieţuim.
Cum a decurs producţia acestui documentar?
Monica Lăzurean-Gorgan: Am filmat 7 ani şi un an am montat. Totul a fost bine, m-am apropiat de familie, am petrecut mult timp cu ei şi cu copiii. Am filmat cu banii mei până spre anul 2016, când am găsit susţinere în HBO Europe care a dus la o colaborare excelentă.
Caracterizat drept o parabolă religioasă, cât de dificil a fost să rămâi obiectivă în prezentarea celor 7 ani din viaţa familiei Sicrea? Ai discutat vreodată cu cei doi soţi legat de boala fiicei lor, despre familia lor?
Monica Lăzurean-Gorgan: Obiectiv nu poţi să rămâi. La început, încerci să înţelegi ceva ce nu coincide cu lumea ta, apoi apar alte întrebări şi dileme morale personale, apoi te frământă alegerile pe care tu le faci, în raport cu familia, cu filmul, cu ipocrizia personală, cu conceptul de documentar. După câţiva ani, începi să înţelegi şi să fii OK cu propriile alegeri. La mine aşa a fost. Cu tata şi mama am vorbit de la bun început despre boala fetei şi prima dată am fost cu ei la doctor în 2009. Apoi, în 2010, am găsit primul doctor în Bucureşti şi am mers împreună acolo. Şi tot aşa, în fiecare an, cu excepţia lui 2013.
Care este următorul tău proiect cinematografic din postura de regizor?
Monica Lăzurean-Gorgan: Pe 16 martie, de la ora 18.00, la Cinema Union va fi proiectată în cadrul secţiunii "Work in progress" o bucată din viitorul film documentar la care lucrez - şi la ăsta de ceva vreme, am început cercetarea din 2011. Se numeşte provizoriu ”Circuit” sau ”Wood” şi vorbeşte despre lupta împotriva tăierilor abuzive de păduri şi a comerţului ilegal cu lemn. Şi mai lucrez la un proiect despre naţionalişti şi iubirea de ţară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
