Festivalul Filmului European, ediţia 28, debutează de Ziua Europei, 9 mai, la Sala Luceafărul (fostul CinemaPro) cu filmul „Lecţiile Blagăi / Blaga's Lessons”, în regia lui Stephan Komandarev, coproducţie bulgaro-germană, recompensată în 2023 cu Globul de cristal pentru cel mai bun film, Premiul pentru cea mai bună actriţă şi Premiul Juriului Ecumenic la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary.
FFE, organizat de Institutul Cultural Român, propune un program generos şi variat, cu 39 de lungmetraje de ficţiune, documentare şi de animaţie şi 2 calupuri de scurtmetraje britanice şi croate. Dintre acestea, 34 de filme sunt prezentate în premieră naţională.
Festivalul va continua apoi la Cinema Elvire Popesco şi Cinema Union (10-15 mai) şi la Cinemateca Eforie (11-12 mai) în Bucureşti, dar şi la Botoşani (Cinema Unirea), între 10-12 mai, la Târgu Mureş (Muzeul Judeţean Mureş – Secţia de Istorie (Cetate), Sala Multimedia), între 16-18 mai, la Sibiu (Filarmonica de Stat Sibiu, Sala Thalia şi Forumul Democrat al Germanilor - Sala Oglinzilor), între 17-19 mai, la Chitila (Parcul Valea Mangului), între 17-19 mai, la Curtea de Argeş (La Conac), între 18-19 mai, la Braşov (Centrul Cultural Reduta), între 24-26 mai şi se va încheia la Chişinău (Cinema Odeon), între 6- 8 iunie.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
„La 35 de ani după 1989, amintirile momentelor de atunci tind să devină istorie. Am convingerea că unul dintre rolurile esenţiale ale filmului este acela de a păstra memoria, de a urmări, prin obiectivul camerei, puterea transformativă a evenimentelor definitorii, cele care marchează crucial vremurile. Suntem la distanţă de o întreagă generaţie şi le suntem datori celor ce vin după noi să păstrăm această istorie, nu doar în arhive şi manuale, ci şi în discursul cultural. Cred că suntem norocoşi că parteneriatul preţios pe care îl avem cu institutele culturale şi ambasadele europene ne oferă prilejul să ducem acest discurs cinematografic, în afară de sălile bucureştene, în alte şase oraşe din România care şi-au manifestat dorinţa de a găzdui Festivalul nostru: Braşov, Botoşani, Chitila, Curtea de Argeş, Sibiu şi Târgu Mureş. Nu în ultimul rând, vom fi prezenţi la Chişinău, ca semn de sprijin şi recunoaştere a parcursului european al Republicii Moldova. De altfel, este un obiectiv pe care îl voi urmări permanent în calitate de preşedinte EUNIC - global (reţeaua globală a institutelor şi centrelor culturale din Europa) în mandatul pe care îl voi prelua începând de luna viitoare.", a declarat Liviu Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român, în cadrul conferinţei de presă de miercuri de la sediul ICR.
La conferinţa de presă dedicată lansării noii ediţii FFE au mai participat: Cătălin Olaru (directorul artistic al 28.FFE), Laura Napolitano (Vicepreşedinta EUNIC România/ directoarea Institutului Italian de Cultură) şi Mihai Sofronea (regizor, ambasadorul onorific al acestei ediţii FFE).
Anul acesta, a fost organizat un apel public pentru administraţii locale, cu scopul de a participa la eveniment, şi astfel pentru prima dată Chitila va găzdui filmele din FFE. „Am făcut un anunţ public în care am invitat partenerii locali, fie că sunt administraţii locale sau asociaţii, organizaţii locale să ne devină parteneri. Am primit şi am analizat aceste oferte", a punctat preşedintele ICR.
Şi la Chişinău vor ajunge filmele din FFE. „Vrem să punctăm acest spaţiu cultural comun din care facem parte, şi am considerat că este important pentru noi, pentru EUNIC ca organizaţie, pentru EUNIC România, că ajungem şi la Chişinău şi că, iată, dăm acest semnal de comunitate şi de sprijin al parcursului european pe care Republica Moldova îl are", a subliniat Liviu Jicman.
Cătălin Olaru a declarat că a vrut să aleagă în primul rând filme care altfel nu ar fi avut şanse de a fi văzute pe un ecran mare, aşa că vor fi multe producţii în proiecţie unică.
„În ultimii 3 ani de FFE, creşterea a fost constantă, mai multe titluri selectate, mai multe filme premiate la festivalurile internaţionale care contează, un număr mai mare de spectatori”, a spus el.
"După doi ani în care festivalul a oferit o panoramă a vârfurilor cinematografiei europene actuale, abordăm acum şi o latură mai apăsat experimentală. "Întâlnire la Minsk" e filmat în plan-secvenţă cu un iPhone şi recreează prima întâlnire a regizorului cu partenera lui. Dacă vrem să aflăm de ce a fost cadorisit în Cahiers du cinema cu sintagma laudativă 'psihopatul din Minsk', avem o şansă în data de 11 mai la Cinemateca Eforie. Tot acolo, proiectăm două filme ca o motocicletă cu ataş: 'Viver mal' şi 'Mal viver' ale lui Joao Canijo, acesta din urmă laureat cu Ursul de Argint la Berlin. Deşi n-au nevoie să se sprijine unul pe celălalt pentru a sta în picioare, tabloul capătă contur doar dacă le privim în tandem, ceea ce nu înseamnă că peisajul devine complet. Un ultim exemplu, 'Acţiune directă", un documentar observaţional cu o durată de peste 3 ore şi jumătate, care n-a trecut neobservat anul acesta la Berlinale, unde a câştigat marele premiu al secţiunii Encounters.", a declarat Olaru.
Vicepreşedinta EUNIC România, Laura Napolitano, directoarea Institutului Italian de Cultură, este de părere că Festivalul Filmului European în România „este prestigios”, cu „o istorie de filme diverse, din Italia până în Belarus, cinemaul european fiind cunoscut pentru stil, ceea ce reflectă cultura europeană”.
„În ultimii 3 ani de FFE, creşterea a fost constantă: mai multe titluri selectate, mai multe filme premiate la festivalurile internaţionale care contează, un număr mai mare de spectatori. După doi ani în care festivalul a oferit o panoramă a vârfurilor cinematografiei europene actuale, abordăm acum şi o latură mai apăsat experimentală. „Întâlnire la Minsk" e filmat în plan-secvenţă cu un iPhone şi recreează prima întâlnire a regizorului cu partenera lui. Dacă vrem să aflăm de ce a fost cadorisit în Cahiers du cinéma cu sintagma laudativă „psihopatul din Minsk", avem o şansă în data de 11 mai la Cinemateca Eforie. Tot acolo, proiectăm două filme ca o motocicletă cu ataş: „Viver mal" şi „Mal viver" ale lui João Canijo, acesta din urmă laureat cu Ursul de Argint la Berlin. Deşi n-au nevoie să se sprijine unul pe celălalt pentru a sta în picioare, tabloul capătă contur doar dacă le privim în tandem, ceea ce nu înseamnă că peisajul devine complet. Un ultim exemplu, „Acţiune directă", un documentar observaţional cu o durată de peste 3 ore şi jumătate, care n-a trecut neobservat anul acesta la Berlinale, unde a câştigat marele premiu al secţiunii Encounters.", a declarat Cătălin Olaru, directorul artistic al FFE.
Regizorii Nikita Lavretski, Maria Lisa Pichler, Lukas Schöffel se vor întâlni cu publicul
Proiecţiile de filme vor fi completate de dezbateri, sesiuni de Q&As cu echipele filmelor şi întâlniri cu invitaţii speciali. Printre aceştia se află regizorul bielorus Nikita Lavretski, una dintre vocile sonore ale noului cinema din estul Europei, numit de Cahiers du Cinema drept cel mai interesant gagman al scenei invizibile din Belarus. Filmul lui, „Întâlnire la Minsk / A Date in Minsk”, recompensat anul trecut cu premiul pentru cel mai bun film la Doc Lisboa, va fi proiectat sâmbătă, 11 mai, de la ora 16:00, la Cinemateca Eforie.
Şi regizorii documentarului „Mâine ma duc / Tomorrow I Leave”, Maria Lisa Pichler, Lukas Schöffel, împreună cu protagonista acestuia, Maria Gliga, vor veni la Bucureşti la premiera filmului lor, organizată cu sprijinul Forumului Cultural Austriac şi la întâlnirea cu publicul cinefil, pe 13 mai, ora 20:00 la Cinema Union. Filmul, co-producţie Austria-România, este un documentar despre sacrificiile pe care le face Maria pentru a trăi o viaţă bună.
O zi dedicată proiecţiilor de filme regizate de femei
În Bucureşti, Festivalul se încheie în 15 mai, cu Ziua Cinefemina. Acest program este dedicat creativităţii cineastelor, fiind proiectate într-o zi exclusiv filme regizate de femei. Proiecţiile vor fi precedate de o dezbatere reunind profesioniste din lumea filmului şi experte din domenii conexe.
Continuăm tradiţia de a avea un ambasador al Festivalului: un regizor român care ne propune o cheie proprie de descifrare a Europei, prin intermediul cinematografiei. Anul acesta, ambasadorul este regizorul Mihai Sofronea, al cărui cel mai recent film, Căutătorul de vânt, a fost premiat în 2022 cu Premiul Fipresci la Festivalul de film de la Sofia.
Spotul ediţiei, „o pastilă anti-amnezie”
„Spotul ediţiei din 2024 este o pastilă anti-amnezie. Să nu uităm unde eram acum 35 de ani, după Revoluţie. Datorită nouă, tuturor, s-au schimbat enorm de multe lucruri în România. Ni se pare că nu, dar realitatea este alta", a declarat Mihai Sofronea, regizorul spotului ediţiei 28.FFE.
Mihai Sofronea a fost premiat în 2022 pentru "Căutătorul de vânt", cu Premiul Fipresci la Festivalul de Film de la Sofia.
În Bucureşti, biletele pentru filmele proiectate la Cinema Union, Cinemateca Eforie şi Cinema Elvire Popesco pot fi achiziţionate de la casele de bilete ale acestora sau online, de pe platforma Eventbook, iar pentru Sala Luceafărul, de la casa de bilete şi online, de pe www.bilet.ro. În celelalte oraşe, accesul la proiecţii este gratuit.
Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi EUNIC România, în parteneriat cu UCIN, ambasadele, centrele şi institutele culturale europene.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
