Festivalul de Film Central-European CEFF va avea loc în periaoda 16-19 iunie, în Bucureşti, la Cinema Muzeul Ţăranului Român şi Cinema Union.
Central European Film Festival prezintă "Metamorfoze", o temă care dezbate capacitatea noastră de a ne adapta schimbărilor de după pandemie şi în prag de război, prin seria de scurtmetraje realizate de studenţii UNATC şi cinci producţii româneşti: Proiecţia specială "Clouds of Chernobyl", regizat de Ligia Ciornei, şi filmele "Călătoria lui Gruber", "Nu te teme Iacob!" şi "Rosenemil", regizate de Radu Gabrea.
Concerte vor fi susţinute de GOJIRA, Corina Sîrghi şi Taraful Jean Americanu, Cvartetul Apollo mission, Dimitri’s Bats.
Evenimentul de anul acesta este dedicat regizorului Radu Gabrea, iniţiatorul evenimentului şi fondatorul asociaţiei Euro Fest. La 20 iunie se împlinesc 85 de ani de la naşterea sa.
Radu Gabrea este cunoscut după debutul regizoral (1969) cu filmul de lungmetraj "Prea mic pentru un război atât de mare". Filmul, realizat după un scenariu de D.R. Popescu, a fost premiat la Festivalul de la Locarno în 1970.
Următorul său film, "Dincolo de nisipuri", realizat în 1973, a fost oprit din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. A trebuit refăcut montajul filmului pentru a fi aprobat. După ce a ajuns în Franţa pentru a prezenta filmul în cadrul ediţiei 27 a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, Radu Gabrea nu s-a mai întors în România socialistă. Astfel, în 1975, în urma conflictului şi a intervenţiilor cenzurii, el a emigrat în Germania, ţara de origine a mamei sale.
După ce a regizat câteva filme în Germania, a revenit în 1994 pe ecranele din România cu coproducţia "Rosenemil - O tragică iubire". În 1997, s-a reîntors definitiv în România şi a devenit primul preşedinte al Oficiului Naţional al Cinematografiei, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 1999.
În 2002, i se acordă Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, din partea preşedinţiei României.
Radu Gabrea declară într-un interviu din 2009 despre cel mai recent film al său de la acea vreme, "Călătoria lui Gruber": "Ca regizor în formare, modelul meu a fost Andrzej Wajda. "Cenuşă şi diamant" a rămas şi azi reperul meu esenţial în istoria filmului. De aici interesul meu pentru legătura între individ şi istorie în toate, repet, în aproape toate filmele mele. De aici şi interesul meu pentru o perioadă a istoriei României, pentru adevăruri ascunse şi sistematic deformate. Progromul de la Iaşi este un model exemplar al acestui caz”. Continuă să regizeze, ultimul său documentar, "Împărăteasa roşie – Viaţa şi aventurile Anei Pauker", apărând în iunie 2016. În invitaţia la premieră, Dl Gabrea afirmă: „Perioada comunismului în România, urmare directă a ocupaţiei sovietice, constituie încă o epocă insuficient studiată a istoriei contemporane a României. Şi, ca de fiecare dată într-un asemenea caz, miturile şi legendele, foarte multe rezultate ale unor insistenţe propagandistice de o culoare sau alta, înlocuiesc datele istorice reale. Cazul Anei Pauker este un caz tipic în acest sens.” „În linia interesului meu permanent pentru descoperirea falsificărilor istoriei contemporane a României, am socotit că readucerea în prim-plan a adevăratei biografii a Anei Pauker este mai mult decât necesară".
Regizorul Radu Gabrea a fost o personalitate artistică ataşată de valorile universale, dar şi de valorile religioase, istorice, culturale si sociale ale acestora. Momente grele istorice şi personalităţi speciale au fost reprezentate de Radu Gabrea atât în filme documentare, cât şi artistice, realizate în Germania şi în România.
“Era unul dintre cei mai importanţi regizori. Era un regizor de cinema foarte original. Eu am apreciat faptul că s-a reîntors în ţară, deşi făcuse o carieră strălucită şi în Germania. Dar el a ales după aceea să revină în România şi să şi formeze o parte dintre regizori, pentru că a fost şi profesor. A fost şi director la CNC la un moment dat, când chiar a trecut prima lege a cinematografiei. Era un personaj extrem de important”, a mai spus Irina Margareta Nistor.
Eveniment realizat în parteneriat Muzeul Ţăranului Român, finanţat de Centrul Naţional al Cinematografiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
