Festivalul cântecului italian de la Sanremo, care se va desfăşura virtual, în perioada 2 - 6 martie, este, înainte de toate, o instituţie care în fiecare an atrage milioane de fani, însă în ultimele decenii a devenit din ce în ce mai kitsch, scrie AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Fie pentru melodiile pline de grandilocvenţă, polemicile sau ţinutele care frizează prostul gust al unor invitaţi, festivalul de cinci zile care debutează marţi, transmis în direct la televiziune, a devenit de-a lungul anilor o distracţie naţională care inspiră atât nostalgie, cât şi derizoriu.    

Anul acesta, pandemia a privat publicul de cântăreţi iar manechinul Naomi Campbell a fost nevoită să renunţe la o apariţie din cauza restricţiilor impuse călătoriilor. 

Drept consolare, carismaticul atacant al AC Milan Zlatan Ibrahimovic va fi invitat de onoare în seara de deschidere, care atrage în fiecare an 10 milioane de spectatori. 

Paolo Soddu, co-autor în 2001 al unei lucrări despre "Festival", vede în acest lucru "un ritual naţional", o experienţă împărtăşită care dezvăluie "visul colectiv" al italienilor. "Chiar dacă vă place sau nu, se vorbeşte despre asta. Chiar dacă urăşti festivalul, îl urmăreşti", a explicat el pentru AFP. 

Festivalul a lua naştere în 1951 cu scopul de a promova turismul în oraşul balnear Sanremo din regiunea Liguria (nord-vest).                

Televiziunea publică RAI a văzut în acest lucru un canal pentru a prezenta noile chipuri ale varietăţilor italiene. 

Devenit de-a lungul anilor un pasaj obligatoriu, Sanremo a primit celebrităţile din insulă, de la Lucio Dalla la incomparabila Mina, de la Lucio Battisti şi Ornella Vanoni, la tenorul Andrea Bocelli. 

Unul dintre primii cântăreţi care a cunoscut celebritatea graţie Sanremo a fost Domenico Modugno în 1958: refrenul său "Volare" a surprins spiritul lipsit de griji al Italiei în plin boom economic. 

În afară de marile nume ale cântecului italian, festivalul a primit de asemenea staruri de renume mondial precum:        Shirley Bassey, Dusty Springflied, Sonny şi Cher sau Louis Armstrong.

Controversele abundă: Adriano Celentano a provocat un scandal în 1961 întorcând spatele publicului, în 2010 un cântec despre autanasie a fost considerat de prost gust. 

Festivalul a fost marcat şi de tragedie. În 1967, Luigi Tenco s-a sinucis la câteva ore după eliminarea din concurs a cântecului său "Ciao amore, ciao", cântat împreună cu celebra sa prietenă de atunci Dalida. 

În ultimele decenii, festivalul a devenit din ce în ce mai kitsch, ceea ce nu ar trebui să surprindă din partea unui eveniment care a fost un model pentru concursul Eurovision, cunoscut drept vârful în domeniu. 

Roberto Benigni, starul filmului "La vita e bella", şi-a făcut intrarea în scenă pe un cal alb, Dita von Teese a făcut striptease în interiorul unui pahar uriaş de martini. 

Anul trecut, rapperul Achille Lauro şi-a descheiat pelerina din catifea neagră, bogat brodată, pentru a dezvălui un costum mulat aproape transparent, menit să amintească de sfântul Francis de Assisi care s-a dezbrăcat de hainele sale ca semn al renunţării la bogăţiile materiale. 

Câştigătorii sunt aleşi în urma unui public mixt, format din jurnalişti şi telespectatori. 

Ediţia din 2021 a născut un scandal chiar înainte de a fi debutat: prezentatorul-vedetă al serii, Amadeus, care a cerut ca publicul să fie prezent fizic în ciuda pandemiei, şi-a atras o mulţime de critici în contextul crizei sanitare care a lăsat mulţi artişti fără un loc de muncă.     

Conducerea teatrului Scala din Milano şi arhiepiscopul de Sanremo i-a solicitat ministrului Culturii să confirme interzicerea publicului în sala Teatrului Ariston. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.