Tabăra de Sculptură de la Măgura, judeţul Buzău, organizată în perioada 1970-1985 la iniţiativa sculptorului Gheorghe Coman pentru a marca 16 secole de la prima atestare documentară a oraşului Buzău, a fost reinaugurată, miercuri, sub forma Muzeului în aer liber - "Tabăra Măgura", care este cel mai mare de acest fel din sud-estul Europei.
Tabăra Măgura, aflată în prezent în patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău, instituţie în subordinea Consiliului Judeţean, cuprinde 256 de sculpturi realizate şi donate apoi de 163 de artişti plastici, în cei 16 ani de existenţă a taberei.
Tabăra Măgura a intrat din anul 2018 într-un proces de reabilitare şi modernizare în mai mulţi paşi, proces care a fost oprit în anul 2020, odată cu pandemia de Covid-19, şi reluat în primele şase luni ale acestui an.
În tot acest timp a fost igienizată zona, au fost montate camera de supraveghere, iar fiecare sculptură a fost dotată cu un cod QR care, odată scanat cu telefonul mobil, oferă informaţii precum denumirea operei de artă, anul realizării, autorul, CV-ul acestuia, precum şi locuri unde mai sunt amplasate opera de artă ale aceluiaşi autor.
"Este de departe cel mai mare ansamblu arhitectural de acest gen din sud-estul Europei. Este un ansamblu compus din 256 de lucrări care se întind pe puţin peste 70.000 de metri pătraţi. Este un ansamblu sculptural care este împărţit în 4 areale mari, destul de mari distanţele între ele, după cum putem vedea, şi într-adevăr accesul este liber şi începând din acest moment este audio ghidat, dacă pot să spun aşa, pentru că nu s-a mai întâmplat niciodată până acum. La Măgura fiecare lucrare beneficiază de un cod QR care odată scanat oferă informaţii multiple despre lucrare şi despre autor. Această reînnoire a Taberei Măgura să ştiţi a fost destul de complicată. În primul rând trebuie spus că a fost conceput un plan în patru paşi 2018-2022. Am început cu analize şi culegeri de date foarte important despre Tabăra Măgura. An de an au fost realizate elementele de identitate vizuală. Au fost captate lucrările pentru că, cel puţin în ediţiile din spatele nostru, ele la propriu erau înghiţite de lăstăriş şi de tufişuri din pădure", a afirmat Daniel Costache, managerul Muzeului Judeţean Buzău.
El a adăugat că ulterior a fost realizată o hartă.
"Au fost geo diferenţiate lucrările, iar în 2019 am procedat la igienizarea parţială a taberei. Pentru 2020 ne-am oprit din motivele cunoscute, ca şi în 2021, şi am realizat în primele şase luni ale lui 2022 ceea ce trebuia să facem în cei doi ani. Astăzi tabăra beneficiază de lucruri de care nu a beneficiat niciodată. Este vorba despre o modernizare a acestui drum de acces. De 400 şi ceva de metri lungime, este vorba despre toalete ecologice, despre coşuri de gunoi, despre pubele, despre cabine de pază, plus o serie de servicii pe care nu le-am avut până acum. În plus, avem iluminat ecologic în toată tabăra, lucru care nu a mai fost până acum, şi supraveghere video 24/24. Mai mult decât atât, din planul de valorificare muzeală al Taberei Măgura în acest an avem prevăzut a se desfăşura un festival de muzică populară, observaţii astronomice şi totodată implementarea unui program „Weekend-ul la Măgura” unde vom invita în special copiii, dar nu numai, să se joace, să simtă natura, să fie aproape de natură şi vom face acest lucru prin sau cu ajutorul unei serii de jocuri în aer liber pe care Muzeul Judeţean Buzău le-a primit prin donaţie”, a spus Daniel Costache.
Miercuri, Muzeul Judeţean Buzău, împreună cu conducerea Consiliului Judeţean, a reinaugurat tabăra sub forma unui Muzeu în aer liber unde în fiecare week-end vor avea loc activităţi recreative şi culturale menite să atragă turiştii.
"Este o zonă unde buzoienii, în general, la sfârşit de săptămână, ies la picnic, relaxare şi aşa mai departe. Este şi o zonă cu o încărcătură, dacă vreţi, spirituală că în apropiere avem Mănăstirea Ciolanu şi este şi o zonă, dacă vreţi, care ne este tare dragă nouă buzoienilor şi nu plină de cultură şi artă. Aici ne aflăm pe locul unde o idee să zic e generoasă, din anii '70 practic şi până în 1985 aici în fiecare vară veneau oameni de artă unde au făcut aceste minunăţii. Iacătă că s-a plecat de la o idee cum să facem în aşa fel să reinventăm, dacă vreţi, acest loc mirific şi acolo unde cu bani puţini, dar cu multe idei şi foarte, foarte multă muncă să se poate face absolut ceva. Aici în fiecare vară cu siguranţă, şi nu numai, se vor desfăşura tot felul de activităţi. (...) Au fost cheltuiţi aproape 580.000 de lei din care s-a făcut iluminatul, punerea în valoare a statuilor, drenajul zonei. O să mai avem condiţii ok din punct de vedere al igienei, pază şi aşa mai departe. Şi ce este cel mai şi cel mai important, zic eu, a devenit chiar în adevăratul sens al cuvântului un muzeu în aer liber cum nu multe zone din ţara asta şi chiar din Europa au în acest moment. Nu ne vom opri aici. Vreau să mai facem şi o parcare pentru autocare pentru că aşa să se poată pune în valoare şi turismului”, a spus preşedintele CJ Buzău, Petre Emanoil Neagu.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
