Ministerul Educaţiei şi Cercetării anunţă, joi, că universităţile româneşti şi-au ales misiunea academică, iar cele mai multe dintre ele, respectiv 45, au ales să se axeze pe educaţie şi cercetare. 32 de universităţi au ales educaţie şi cercetare avansată, între acestea fiind majoritatea celor din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi. Ministrul Educaţiei, Daniel David, a apreciat că se încheie, astfel, implementarea modelului Bologna şi ”intrăm într-o logică a normalităţii”.
”Universităţile româneşti şi-au stabilit misiunea academică, structurându-se astfel o arhitectură transparentă a mediului universitar din ţară”, a transmis, joi, Ministerul Educaţiei, publicând lista cu deciziile universităţilor din ţară.
Potrivit documentului, 7 universităţi au ales doar misiunea ”Educaţie”, 45 ”Educaţie şi Cercetare”, iar 32 ”Educaţie şi Cercetare Avansată”. Între cele din ultima categorie sunt majoritatea universităţilor din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi
Conform Legii 199/2023 şi OM 3027/2025, universităţile româneşti şi-au asumat prin Carta proprie una din trei misiuni:
- Educaţie - Presupune organizarea exclusiv a activităţilor de predare, învăţare şi evaluare şi a celor de cercetare conexe proceselor de predare-învăţare, evaluarea misiunii instituţiei făcându-se după criterii şi indicatori naţionali/internaţionali, cu relevanţă academică locală/regională.
- Educaţie şi Cercetare - Presupune organizarea activităţilor de predare, învăţare şi evaluare, precum şi de cercetare, evaluarea misiunii instituţiei făcându-se după criterii şi indicatori naţionali/internaţionali, cu relevanţă academică regională/naţională.
- Educaţie şi Cercetare Avansată - Presupune organizarea activităţilor de predare, învăţare şi evaluare, precum şi de cercetare, cu impact în dezvoltarea cunoaşterii şi dezvoltarea economică şi tehnologică la nivel naţional şi internaţional, evaluarea misiunii instituţiei făcându-se după criterii şi indicatori internaţionali, cu relevanţă academică naţională/internaţională.
”Tipul de misiune academică nu este un criteriu de clasificare pe bază de performanţă sau de ierarhie, clasificarea/ierarhia pe bază de performanţă putându-se stabili eventual ulterior prin evaluări riguroase în cadrul fiecărei misiuni. În procesele de evaluare academică şi de asigurare a calităţii se va ţine cont de misiunea autoasumată de fiecare instituţie de învăţământ superior. Misiunea autoasumată acum nu reprezintă o confirmare a realizării acesteia, confirmarea realizându-se ulterior prin procese de evaluare academică şi de asigurare a calităţii”, a mai transmis Ministerul Educaţiei.
Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a transmis că, ”prin acest demers, dublat de flexibilizarea organizării programelor academice într-o universitate prin eliminarea condiţionărilor administrative între acestea (licenţă-master-doctorat-postdoctorat), încheiem cu adevărat implementarea modelului Bologna în sistemul de învăţământ superior din România.
”Intrăm într-o logică a normalităţii, în care chiar dacă toate universităţile sunt importante, asta nu înseamnă că toate trebuie să fie (sunt) la fel. Ţara are nevoie de universităţi cu profiluri diferite”, a mai transmis Daniel David.
Acesta a precizat ce aşteaptă de la fiecare categorie.
”Mă aştept de la universităţile de EDUCAŢIE să servească dinamic mai ales nevoile locale/regionale prin formarea de resursă umană bine pregătită, inclusiv prin servicii de calitate pentru societate şi prin demersuri de educaţie duală şi antreprenorială în relaţie strânsă cu mediul socioeconomic local/regional şi cu autorităţile locale/regionale
De la universităţile de EDUCAŢIE ŞI CERCETARE mă aştept să aducă în plus şi o componentă de cercetare aplicativă relevantă local/regional/naţional.
De la universităţile de EDUCAŢIE ŞI CERCETARE AVANSATĂ mă aştept să-şi formeze resursa umană în logica educaţiei prin cercetare, demersurile de cercetare-dezvoltare-inovare să vizeze şi probleme teoretice şi practice de interes mai larg, naţional şi internaţional, inclusiv să angajeze demersuri inovative (adesea disruptive) de educaţie duală şi antreprenorială.
Demersurile cu caracter mai vocaţional (inclusiv de creaţie artistică) trebuie să fie elemente fundamentale ale componentei educaţionale, evaluate prin caracteristicile proprii”, a mai transmis ministrul.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.