Reforma curriculară pentru învăţământul liceal a intrat într-o etapă-cheie odată cu aprobarea noilor planuri-cadru şi lansarea oficială a pilotării alternative. Începând cu anul şcolar 2026–2027, liceele din România vor avea posibilitatea de a-şi construi propriul traseu educaţional, într-un cadru reglementat, dar mult mai flexibil decât cel tradiţional.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

În emisiunea „Viitor pentru România”, de la Prima News, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, ai societăţii civile şi ai mediului educaţional au explicat detaliat cum funcţionează această transformare şi ce oportunităţi aduce.

Ce înseamnă pilotarea planurilor-cadru?

Este, în esenţă, un program care permite liceelor să propună şi să implementeze variante proprii de plan-cadru, adaptate nevoilor elevilor, specificului local şi resurselor proprii. Spre deosebire de modelul „unic” aplicat până acum în toată ţara, planul pilot încurajează diferenţierea şi inovaţia.

Liceele care aleg această opţiune vor trebui să respecte un trunchi comun de discipline şi competenţe, astfel încât să asigure pregătirea pentru examenele naţionale – în special Bacalaureatul. Însă în afara acestui trunchi comun, vor avea o marjă amplă de manevră: pot crea noi discipline, pot colabora cu parteneri externi (universităţi, ONG-uri, companii), pot redistribui orele între clase sau pot introduce module interdisciplinare.

„Nu e vorba să lăsăm şcolile să facă ce vor, ci să le oferim libertatea de a face ce au nevoie. Important e ca la final elevii să atingă aceleaşi competenţe de bază”, a explicat în emisiune prof. Gabriel Vrînceanu, şeful Serviciului Curriculum din cadrul Ministerului Educaţiei.

Un cadru reglementat, dar deschis către inovaţie

Planul-cadru pilot vine cu o arhitectură flexibilă: un total de 1800 de ore obligatorii pe parcursul celor patru ani de liceu (IX–XII), în completarea cărora fiecare şcoală poate propune între 400 şi 1400 de ore suplimentare, în funcţie de specificul şi capacitatea proprie.

Această marjă poate fi folosită pentru:

  • aprofundarea unor discipline-cheie (ex. limba română, matematica, istoria);
     

  • introducerea unor noi cursuri (ex. inteligenţă artificială, gândire critică, antreprenoriat);
     

  • colaborări cu mediul privat sau universitar pentru activităţi aplicate.

„Dacă o şcoală are un profesor pasionat de Kant, de exemplu, până acum nu putea include filosofia sa în curriculum. Acum o poate face, ca disciplină opţională, dacă planul pilot e avizat”, a arătat Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educaţiei şi fost coordonator al programului de şcoli pilot.

Un pas necesar pentru adaptarea educaţiei la realitatea elevilor

În opinia experţilor, această reformă răspunde unei nevoi urgente: aceea de a muta accentul de pe conformitate, pe relevanţă şi adaptabilitate. Elevii din România provin din contexte economice, sociale şi culturale extrem de diverse, iar un singur model de şcoală nu le poate răspunde tuturor în mod echitabil.

„În loc să definim excelenţa ca fiind doar vârfurile, ar trebui să o vedem ca progresul fiecărui elev. Planul pilot oferă exact această posibilitate: o educaţie personalizată, contextualizată”, a declarat Fabiola Hosu, vicepreşedinte al Coaliţiei pentru Educaţie.

Ce urmează?

  • În toamna acestui an va începe selecţia liceelor care doresc să piloteze;
     

  • Implementarea efectivă a planurilor alternative va începe cu clasa a IX-a în anul şcolar 2026–2027;
     

  • Planurile vor avea o valabilitate de minimum cinci ani, cu evaluări periodice din partea Ministerului Educaţiei.

Totuşi, autorităţile avertizează că procesul de adaptare nu este simplu: fiecare liceu care doreşte să piloteze va trebui să demonstreze că are capacitatea managerială şi pedagogică de a-şi construi şi susţine propriul plan. În plus, colaborarea cu societatea civilă şi mediul economic devine esenţială pentru succesul acestor iniţiative.

Reforma planurilor-cadru marchează un moment de cotitură pentru învăţământul liceal din România. În locul unei structuri uniforme, apare posibilitatea unui sistem mai flexibil, în care şcolile pot deveni creatoare de modele educaţionale, nu doar executante ale unor norme centrale. Miza finală? Elevi mai bine pregătiţi pentru viaţă, nu doar pentru examene.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.