Sistemul de învăţământ românesc se află în pragul unei schimbări majore, cu un accent deosebit pe transformarea Inspectoratelor Şcolare. Această iniţiativă vizează nu doar o redenumire a acestor instituţii, ci o redefinire fundamentală a rolului lor, trecând de la o conotaţie de control şi sancţiune la una de suport şi însoţire proactivă pentru profesori şi unităţi şcolare, a declarat Ministrul Educaţiei, Daniel David, la PrimaNews.
Schimbarea denumirii şi a viziunii
Actuala denumire de „Inspectorat Şcolar” poartă o conotaţie negativă, asociată cu inspecţia, corectarea „cu roşu” a greşelilor şi sancţionarea. Această abordare a generat o rezistenţă naturală din partea profesorilor, mulţi dintre ei foşti elevi obişnuiţi cu teama de evaluare şi de judecată. Dorinţa de a schimba denumirea provine din necesitatea de a crea o nouă percepţie: aceea a unui partener care oferă sprijin, nu doar verifică, a explicat Ministrul Educaţiei.
Această teamă de evaluare şi sancţiune a împiedicat adesea recunoaşterea problemelor la clasă şi a descurajat un dialog autentic. Profesorii se tem că vor fi sancţionaţi de colegi sau de sistem, ceea ce duce la o reticenţă în asumarea responsabilităţilor şi în căutarea soluţiilor. Obiectivul noii viziuni este de a construi un mecanism de mediere şi de suport care să intervină doar în situaţii excepţionale, lăsând loc pentru o funcţionare bazată pe încredere şi responsabilitate individuală.
Provocările sistemului şi viziunea viitoare
Transformarea inspectoratelor face parte dintr-o viziune strategică mai amplă, care abordează mai multe aspecte critice ale sistemului de învăţământ:
-
Problema titularizării: Sistemul actual de titularizare este ineficient, forţând profesori competenţi, cu note mari la concursuri, să lucreze pe perioade determinate şi să susţină examene repetate pentru a obţine o poziţie permanentă. Noua propunere vizează o abordare mai „elegantă” şi mai echitabilă, care să aprecieze calitatea actului educaţional şi să asigure continuitatea.
-
Evaluarea Naţională: Modul actual de evaluare este considerat insuficient. Se propune o evaluare mai complexă, în doi paşi, care să cuprindă mai multe competenţe. Recunoaşterea discrepanţelor mari între şcoli, în special între mediul urban şi cel rural, face ca un sistem bazat exclusiv pe portofoliul educaţional să fie prematur, a explicat Daniel David.
Descentralizare şi autonomie: o cale lentă, dar necesară
Transformarea vizează o creştere treptată a autonomiei unităţilor şcolare. Astăzi, mulţi directori recunosc beneficiile descentralizării, dar se simt nepregătiţi să o implementeze din cauza lipsei de sprijin. Astfel, se doreşte profesionalizarea funcţiilor de conducere şi transferul cât mai multor decizii la nivelul şcolii, inclusiv prin organizarea concursurilor pentru posturi direct la nivel local.
Această consolidare a şcolilor va permite, în timp, ca structurile de suport judeţene (fostele inspectorate) să devină mai flexibile. Modelul universitar, unde autonomia este mult mai dezvoltată, serveşte drept inspiraţie, explică Ministrul. Deşi va fi un proces îndelungat, cu etape intermediare, viziunea este clară: şcoli mai puternice, capabile să ia decizii autonome.
Reorganizarea structurilor teritoriale
În prezent, avem o fragmentare a structurilor de suport în teritoriu: Inspectorate Şcolare, Casa Corpului Didactic (CCD) şi Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE), plus alte birouri. Noua viziune propune o singură structură coordonată, sub a cărei cupolă să funcţioneze toate aceste entităţi, având atribuţii bine definite şi o zonă de autonomie menţinută.
De asemenea, se propune o clarificare a rolului inspectorului general. Recunoscând natura sa politică (numit odată cu guvernul), se doreşte limitarea atribuţiilor sale la rolul de interfaţă între Minister şi teritoriu, fără a putea afecta operaţionalul, care va fi consolidat şi profesionalizat. Astfel, se elimină „luptele politice mascate” şi se asigură o stabilitate şi o direcţie clară în implementarea politicilor educaţionale.
Dialogul constant cu cadrele didactice şi societatea civilă, precum şi deschiderea Ministerului de a discuta propuneri şi de a face simulări, au contribuit la crearea unui consens. Este o recunoaştere a faptului că „lucrurile nu mai pot rămâne în felul acesta” şi că o schimbare este nu doar dorită, ci şi absolut necesară pentru un viitor mai bun al educaţiei româneşti, a declarat Ministrul Educaţiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
