Rezultatele examenului de Bacalaureat 2025, publicate cu doar o oră înainte de emisiunea „Viitor pentru România” din data de 20 iunie, au fost un punct de plecare pentru o discuţie amplă despre viitorul acestui examen fundamental. În contextul aprobării noilor planuri-cadru pentru liceu, specialiştii atrag atenţia că examenul de Bac are nevoie de o transformare profundă pentru a rămâne relevant.
„Examenul de Bacalaureat, aşa cum îl ştim, nu a mai suferit modificări esenţiale din 1995. Între timp, societatea s-a schimbat radical, iar şcoala a rămas în urmă”, a declarat Bogdan Cristescu, director în cadrul Centrului Naţional de Evaluare din Ministerul Educaţiei. El a precizat că primul Bac susţinut pe baza noilor planuri-cadru ar urma să aibă loc în 2030, adică peste cinci ani.
În cadrul emisiunii, rezultatele din 2025 au fost analizate nu doar statistic, ci şi ca simptom al unui sistem în criză de relevanţă. „Avem elevi care iau note mari la Bac, dar care nu se regăsesc în realitatea economică sau socială de după liceu. Asta e o problemă de structură, nu de evaluare punctuală”, a afirmat moderatoarea emisiunii.
Reforma în curs urmăreşte nu doar actualizarea curriculei, ci şi crearea unei continuităţi între gimnaziu, liceu şi învăţământul superior. În acest sens, Ministerul Educaţiei a anunţat că va corela noile programe de liceu cu exigenţele universităţilor, iar Bacalaureatul va fi adaptat pentru a evalua competenţe reale, nu doar memorare.
Sindicatele susţin că schimbarea este necesară, dar avertizează asupra riscurilor dacă nu va fi sprijinită corect. „Reformăm planurile-cadru, dar ce facem cu formarea profesorilor? Cu resursele? Cu stresul birocratic care sufocă şcolile? Bacul e doar vârful aisbergului”, a declarat Marius Nistor, liderul Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”.
Reprezentanţii părinţilor au subliniat că Bacalaureatul a devenit, în multe cazuri, o presiune artificială. „Copiii învaţă pentru examen, nu pentru viaţă. E nevoie ca Bacul să reflecte competenţele reale şi direcţiile de carieră, nu doar să fie o barieră de trecut”, a declarat jurista Iuliana Constantinescu.
Elevii prezenţi în platou au remarcat discrepanţa dintre pregătirea din şcoală şi aşteptările din piaţa muncii. „Ni se spune că Bacul e examenul maturităţii, dar nu ne pregăteşte pentru deciziile reale de viaţă. E totul despre note, nu despre sens”, a spus Teodor Nedelcu, reprezentant al elevilor.
În acest context, Ministerul Educaţiei pregăteşte modificări în evaluare care vor reflecta noile planuri-cadru şi o mai bună orientare a elevilor în carieră. Printre măsurile anunţate: introducerea consilierii vocaţionale în fiecare liceu, digitalizarea completă a evaluărilor şi corelarea probelor Bacalaureatului cu profilul urmat.
„Ne dorim ca în 2030 să avem un Bac care nu doar selectează, ci orientează. Un Bac care să fie un pas firesc, nu un obstacol artificial”, a conchis Cristescu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
