În contextul dezbaterii despre noua programă şcolară pentru clasa a IX-a, Gabi Bartic îi povesteşte fiului ei despre literatura veche.
EPISODUL 6: Kogălniceanu şi „Dacia literară” — când literatura română şi-a scris propria Declaraţie de Independenţă
Dragă Filip, uneori o cultură are nevoie de un document care să spună: „De azi înainte, suntem altfel.” Americanii au avut Declaraţia de Independenţă în 1776. Românii au avut „Dacia literară” în 1840.
Sigur, nu e acelaşi tip de document. Dar rolul lor este aproape identic: să rupă cu trecutul, să traseze un drum nou, să spună „nu mai continuăm aşa”.
Exact cum americanii au zis „nu mai vrem o putere care decide pentru noi”, Kogălniceanu a zis: „Nu mai vrem să imităm pe nimeni. Vrem propria literatură.” A fost, într-un fel, Declaraţia de Independenţă a culturii române.
Cine era Kogălniceanu şi de ce e important?
Un tânăr moldovean cu energie de antreprenor, cu fler de editor, cu nerv de revoluţionar, cu gust pentru literatură, cu viziune pentru o naţiune.
Nu era poet mare. Nu era prozator mare. Era ceva mai greu de găsit într-o cultură tânără: un om care vede imaginea de ansamblu. Şi a avut curajul să spună: „Scriem haotic. Suntem dependenţi de mode străine. Haideţi să ne maturizăm.”
Manifestul lui, pe scurt, spune exact ce trebuia spus:
„Ajunge cu imitaţiile.”
„Scrieţi despre noi.”
„Folosiţi limba română fără ruşine.”
„Renunţaţi la traduceri proaste.”
„Căutaţi originalitatea.”
Dacă îl publica azi pe Facebook, lua 10.000 de like-uri şi interviuri în presa serioasă.
Europa şi lumea în 1840? Erau într-un alt film.
Franţa îl avea pe Balzac. Anglia îl avea pe Dickens. Rusia îl avea pe Puşkin şi Lermontov. America îl avea pe Edgar Allan Poe.
Noi aveam, în sfârşit, o direcţie. Şi asta face diferenţa între culturile care se ridică şi cele care rămân mici. Nu geniile. Direcţia.
De ce e esenţial „momentul Dacia literară”?
Pentru că a fost: prima dată când cineva a spus „literatura română poate fi mare”; primul moment de luciditate culturală; prima încercare de a uni regiunile româneşti într-o singură voce artistică; începutul unei literaturi moderne.
Fără acest moment, nu existau: Negruzzi, Alecsandri, Slavici, Eminescu. A fost ca şi cum Kogălniceanu a dat drumul la curent în casa culturii române.
Morala episodului
Dragă Filip, nu toate momentele importante sunt spectaculoase. Unele sunt, pur şi simplu un text bine scris, de un om lucid, care pune ordine într-o cultură întreagă.
Kogălniceanu nu a fost Beethoven. Dar a fost omul care a adus orchestra în sala corectă şi a zis: „Acum cântaţi ceva al vostru.”
Exerciţiul haios al zilei
Scrie un manifest. Al familiei, al şcolii bune cu copilul, al temelor, al prieteniei, al pisoiului Ludwig. Al tău, ca pre-adolescent. Ca să vezi cum funcţionează un manifest, îţi dau un model. Tu îl poţi rescrie oricum vrei.
Model pentru „Manifestul Gamerului Responsabil”
1. Nu voi da vina pe lag dacă am jucat prost.
2. Nu voi ţipa la prieteni în call.
3. Mă voi opri după încă un meci.
4. Voi învăţa să pierd cu decenţă şi să câştig cu umor.
5. Voi juca pentru bucurie, nu pentru flame.
6. Nu voi lăsa jocul să mănânce timpul de şcoală (prea mult).
7. Şi mai ales: nu voi uita că, şi în gaming, caracterul e mai important decât scorul.”
Acum e rândul tău. Scrie-ţi manifestul pentru orice ţi se pare important.
Aşa începe orice cultură serioasă: cu cineva care are curajul să spună ce crede.
-
Gabi Bartic este CEO Brio, absolventă de ştiinţe socio-umane, cu o vastă experienţă în Comunicare, Media şi Advertising. În ultimii 7 ani s-a dedicat educaţiei, lucrând alături de profesorul Dragoş Iliescu, la prima platformă de evaluare educaţională standardizată. Gabi Bartic crede cu tărie în necesitatea unei abordări transformaţionale şi responsabile în educaţie, care să permită fiecărui elev să devină cea mai bună versiune a sa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
