Testele internaţionale precum PISA sau TIMSS arată constant rezultate slabe pentru elevii români la matematică. Ce stă, însă, în spatele acestor cifre? Cum se corelează notele de la clasă cu performanţele la Evaluarea Naţională? Şi ce anume face diferenţa între un copil care „ţine pasul” şi unul care rămâne în urmă?
News.ro a stat de vorbă cu Lavinia Savu, profesoară de matematică în învăţământul preuniversitar de stat şi privat, un dialog care a pus de mai multe ori punctul pe i în ceea ce priveşte vulnerabilităţile sistemului educaţional românesc: diferenţele mari de nivel dintre elevi, presiunea notelor şi nevoia de cooperare între familie şi şcoală, discrepanţa majoră dintre stat şi privat în ceea ce priveşte alocarea orelor de matematică. Lavinia ne-a vorbit deschis despre limitele sistemului, dar şi despre ce poate face concret un profesor pentru a susţine învăţarea reală.
Lavinia Savu este profesoară de matematică cu peste 20 de ani de experienţă în învăţământul preuniversitar. Absolventă a Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti, predă din 2001 la Şcoala Gimnazială Pia Brătianu din Sectorul 1, Bucureşti, unde este cadru didactic titular. Deţine gradul didactic I şi s-a implicat de-a lungul carierei în elaborarea de culegeri pentru ciclul primar şi gimnazial, precum şi în redactarea de subiecte pentru concursuri şcolare. Din 2019 predă şi în sistemul de învăţământ privat, la Şcoala Gimnazială Helikon din Bucureşti.
„Câtă vreme nu există un sistem standardizat de notare, nu avem cum să ne aşteptăm să nu fie diferenţe”.
News.ro: România obţine constant scoruri slabe la testele internaţionale de matematică, cum sunt PISA sau TIMSS. Din experienţa dvs., care sunt cauzele profunde ale acestor rezultate?
Lavinia Savu : Voi începe prin a spune că, deşi am 25 de ani de învăţământ, la şcolile la care am predat eu astfel de testări nu s-au aplicat. Deci o primă întrebare este cum îţi fixezi eşantionul ţintă pentru aceasta testare (sau orice testare). Cred ca la noi în ţară diferenţele de nivel de cunoştinţe sunt extrem de mari între elevii care provin din medii substanţial diferite.
Pe urmă, eu nu aş spune că au obţinut rezultate slabe la matematică, pentru că aceste testări nu cuprind numai matematică, e un mix de materii din aria matematică şi ştiinţe, ceea ce iar e un punct de vulnerabilitate al sistemului nostru de învăţământ. La noi, disperarea obţinerii unei note mari la Evaluarea Naţională face ca celelalte materii să cadă în plan secund în timpul gimnaziului, astfel încât elevilor noştri le este greu să coreleze informaţii din mai multe domenii.
Nu în ultimul rând, este un tip de testare pe care nu l-au mai văzut. Nu e uşor să dai randament când faci ceva la prima vedere şi fără o miză clară. Am văzut asta la evaluările pe care le dăm în clasa a 6 a, de atâţia ani. Sunt tratate cu un oarecare dezinteres, pentru că nu au niciun impact asupra parcursului lor şcolar.
Înţeleg că alte ţări au rezultate mai bune, dar cred că ar trebui să ne uităm la cadrul mai larg, nu doar la rezultate, la toată instrumentarea testărilor.
News.ro: Dacă un elev are medii de 8 sau 9 la clasă în gimnaziu, dar obţine o notă sub 8 la Evaluarea Naţională, ce spune acest lucru despre procesul de evaluare din timpul anilor de şcoală?
Lavinia Savu: Câtă vreme nu există un sistem standardizat de notare, nu avem cum să ne aşteptăm să nu fie diferenţe. Chiar şi cu un sistem standardizat cred ca ar fi diferenţe, dar probabil mai puţine. Sunt mulţi factori care influenţează notarea, din păcate. Până acum câţiva ani era media gimnaziului care intra în calculul mediei de admitere la liceu, apoi au apărut bursele, mulţi factori de presiune care au condus către o creştere artificială a notelor. Şi gândiţi-vă că la română şi matematică sunt examenele finale şi poţi să vezi diferenţele, dar la celelalte materii, unde nu dai niciun examen, nu există niciun mijloc de control.
News.ro: Dacă aţi putea rescrie programa de matematică pentru gimnaziu, ce aţi schimba în mod concret?
Lavinia Savu: După mulţi ani de învăţământ, mi-am dat seama că nu este deloc uşor să concepi o programă coerentă la matematică. Cred că cea din anii 90 era foarte bună, iar dacă trebuia schimbată, în orice caz nu era suficient doar să fie mutate capitole dintr-o clasă în alta. Mai cred că nu poţi să schimbi programa doar pe un segment de studiu, trebuie gândită de la început până la final, altfel ajungi să excluzi capitole de la gimnaziu pe care, la liceu, se presupune că le ştii.
„În clasa a 5 a este o schimbare brutală, care pe mulţi elevi îi dezechilibrează”
News.ro: Cine este responsabil pentru conectarea matematicii la viaţa reală: profesorul sau autorii de curriculum? Cum putem transforma o materie percepută ca fiind abstractă într-una relevantă pentru viaţa de zi cu zi?
Lavinia Savu: Matematica este o materie abstractă şi nu trebuie percepută altfel. Îţi antrenează părţi ale gândirii pe care nu le atinge nicio altă materie, aici înveţi să generalizezi, să particularizezi, să construieşti o negaţie corectă, să demonstrezi lucruri generale. Rolul ei nu este acela de calcul aplicat, asta este doar una din multiplele ei întrebuinţări. Nu cred că există un bun cunoscător al matematicii, care să nu poată aplica pe cazuri concrete cunoştinţele sale de matematică. Cred însă că, în multe probleme concrete, intervin şi noţiuni din alte domenii, pe care, dacă nu le înţelegi, nu ai cum să rezolvi. Spun asta gândindu-mă la cum arată examenele obligatorii din alte sisteme de studiu, acolo sunt probleme aplicate, care implică statistică sau fizică şi alte noţiuni, dar pe care ei le studiază.
Faptul că matematica este abstractă nu cred că o face irelevantă în viaţa de zi cu zi. Multe raţionamente văzute la matematică se pot aplica în multe domenii.
News.ro: De ce pare gimnaziul a fi „zona critică” în care mulţi copii încep să piardă ritmul la matematică? E o problemă de metodă, de motivaţie, de sistem?
Lavinia Savu: În clasa a 5 a este o schimbare brutală, care pe mulţi elevi îi dezechilibrează. Se iese din rutina claselor primare, sunt mulţi profesori, multe stiluri diferite, trebuie să te adaptezi la multe cerinţe şi să şi asimilezi multe cunoştinţe în doar patru ore pe săptămână. Dacă ai venit cu goluri pe partea de citit, tabla înmulţirii şi ordinea efectuării operaţiilor, deja eşti într-o zonă de risc. Clasele sunt neuniforme de multe ori, ritmul se calibrează după plutonul mare. Cei foarte buni şi cei foarte slabi ar trebui să lucreze separat. Separat în timpul aceleiaşi ore este un compromis, dar este oricum mai bun decât uniformitatea. E însă greu sa ai trei grupuri diferite, cu unul să socoteşti, cu unul să aplici noţiuni noi şi cu altul să faci probleme de olimpiadă. Cred că profesorul poate să semnaleze familiilor situaţiile extreme şi să ceară sprijin pe recuperare sau orientare către performanţă.
„De cele mai multe ori, copiii sunt determinaţi să înveţe sau nu o materie, de calitatea relaţiei pe care o au cu profesorul care o predă”.
News.ro: De ce este nevoie de atât de multe meditaţii la matematică? Ce anume nu funcţionează în procesul de predare de la clasă sau în studiul individual?
Lavinia Savu: Şcoala nu poate da rezultate fără o cooperare onestă cu familia. Fără să existe încredere că nu ne sabotăm reciproc, că acasă nu se transmite “ dar doamna aia nu vă învaţă nimic la ore?” şi la şcoală nu se spune “ dar mama ta nu vede în ce hal scrii?”. Cred că meditaţiile multe apar când ceva este dezechilibrat, real sau imaginar. Unele sunt necesare pentru suplinirea golurilor acumulate sau pentru elevii care au nevoie de control şi sprijin permanent, de supraveghere.
News.ro: Ce abilităţi, atitudini sau cunoştinţe ar trebui să dobândească un copil în grădiniţă şi în ciclul primar pentru a face faţă matematicii din gimnaziu?
Lavinia Savu: Despre grădiniţă nu prea ştiu să vă spun, dar cred ca la finalul clasei a patra trebuie sa ştie să citească, să scrie într-un ritm normal, să socotească bine, fără poticneli.
Cred că este esenţial să fie curios, să ceară argumente, să fie energic, să perceapă şcoala ca pe o zonă de confort, nu de blocaj emoţional şi mental.
La fel de important mi se pare ca la final de clasa a patra să aibă deja instalate mici rutine esenţiale desfăşurării orelor de curs. În colectivele în care nu sunt deja instaurate aceste rutine, procesul de învăţare devine dificil.
News.ro: Cum poate un profesor bun de matematică să crească un copil mediu, fără înzestrări speciale pentru matematică, astfel încât materia de gimnaziu să fie asimilată fără mari goluri?
Lavinia Savu: În primul rând este foarte important să îi spună des că poate să crească. Nimeni nu se angajează în luptă dacă îi spui că nu poate să câştige. Paşii mici, clari, pe bucăţi, fac mai uşor parcursul. Măsurarea progresului este şi ea importantă, la fel ca şi identificarea punctelor slabe. De fapt, profesorul trebuie să facă planul de lucru şi să verifice aplicarea lui, fără să uite că discută cu un copil. De cele mai multe ori, copiii sunt determinaţi să înveţe sau nu o materie, de calitatea relaţiei pe care o au cu profesorul care o predă. Respingerea şi teroarea nu mai motivează pe nimeni, nici nu ştiu dacă au facut-o vreodată.
„Primul lucru care m-a frapat când am ajuns la o şcoală privată a fost numărul de ore alocate studiului matematicii. Aveau 10 ore pe săptămână. La stat sunt doar 4, cu opţional poţi atinge 5”.
News.ro: În ultimii ani, mulţi dintre olimpicii la matematică provin din şcoli private. Ce face mediul privat diferit – şi poate mai eficient – în predarea acestei materii? Aici poate ne oferiţi perspectiva dvs de profesor care a predat atât în şcoli publice, cât şi în şcoli private.
Lavinia Savu: Eu predau de şase ani şi în mediul privat. Primul lucru care m-a frapat când am ajuns la o şcoală privată a fost numărul de ore alocate studiului matematicii. Aveau 10 ore pe săptămână. La stat sunt doar 4, cu opţional poţi atinge 5. Când ai 10 ore pe săptămână, poţi să faci multe lucruri, poţi să parcurgi materia în ritmul real al clasei, poţi să evaluezi pe bucăţi mici, poţi să faci extinderi, recuperări. Sigur, dacă nu ai copii pasionaţi de matematică, nu vei ajunge cu ei la faza naţională a olimpiadei, dar poţi să abordezi nivelul de performanţă. Există multă deschidere faţă de observaţiile profesorului, elevii cu risc sunt înrolaţi în recuperări, elevii buni sunt organizaţi în grupe de lucru pe nivel avansat. Asta pentru că ei stau multe ore la şcoală şi există posibilitatea şi deschiderea către soluţii diferenţiate. Deci olimpicii veniţi de la şcoli private, unele chiar mici, nu mă surprind. Se alocă timp şi resurse pentru pregătirea lor.
News.ro: Mai sunt profesori care pun accentul pe teme multe şi grele, în loc de predare clară şi consolidare în clasă. Care este, din punctul dvs. de vedere, echilibrul corect între cantitate şi calitate în învăţarea matematicii? De câte ore de muncă individuală are nevoie un copil de gimnaziu astfel încât materia să fie bine însuşită?
Lavinia Savu: La matematică lucrul individual este esenţial. Atunci îţi verifici real ce ai înţeles şi ai reţinut sau ceea ce doar ai acceptat pe moment, crezând că vei reţine. Deci are sens să dai teme, desigur cu o măsură normală, nu copleşitoare. Tot la teme individuale se observă şi ritmul de lucru al elevilor şi capacitatea lor de a căuta singuri soluţii şi informaţii. Verificarea individuală a temelor este o discuţie separată, nu are nimeni timpul să citească 25 de teme ca să vadă dacă au fost rezolvate corect. Ele trebuie discutate selectiv, în clasă, cu participarea elevilor. Adevărata verificare a muncii întregi la clasă şi acasă, pe un segment de materie, se face prin testare.
News.ro: Care este stilul dvs de profesor de matematică? Care este reţeta pe care o aplicaţi pentru a-i ţine pe copii atenţi şi implicaţi?
Lavinia Savu: Nu cred că am un stil anume, cred că urmăresc atent tiparul elevilor mei şi mă adaptez, astfel încât să avem un mediu de confort şi comunicare reală. Este foarte greu să ai multe ore pe săptămână cu un profesor cu care nu eşti confortabil, cred că am trecut mulţi prin asta. Dacă relaţia este una de încredere şi deschidere, materia e privită cu interes.
News.ro: Exista copii care îşi fac temele cu chatgpt, inclusiv la matematică. Este în regulă să integrăm AI-ul în rezolvarea temelor la matematică sau mai degrabă nu?
Lavinia Savu: Eu cred că interzicerea noilor tehnologii nu e un câştig real. Ca să ajungi să foloseşti chatgpt bine, trebuie să ştii destule lucruri, deci eu aşa aş pune problema. Aş merge pe descoperirea abilităţilor şi limitărilor acestui nou instrument, mi se pare inutil să-l interzici, copiatul există de multă vreme, nu a apărut acum.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
