Inteligenţa Artificială nu mai este un concept al viitorului, ci o realitate prezentă deja în şcoli, universităţi şi în viaţa cotidiană a elevilor. În cadrul emisiunii Viitor pentru România, Elena Lotrean, profesor şi trainer, a subliniat că adevărata provocare nu este apariţia AI-ului, ci modul în care sistemul educaţional alege să răspundă acestei transformări.
„Rolul profesorului se schimbă fundamental: din transmiţător de informaţii în facilitator de învăţare şi ghid critic”, a explicat Lotrean. Informaţia nu mai este monopolul şcolii. Elevii pot accesa cunoştinţe instantaneu, însă nu pot învăţa singuri să le filtreze, să le înţeleagă şi să le folosească etic.
AI ca partener educaţional, nu ca adversar
În opinia sa, inteligenţa artificială trebuie văzută ca un instrument care sprijină actul educaţional, nu ca o ameninţare. Profesorii care vor şti să o integreze în predare vor deveni mai eficienţi, mai creativi şi mai relevanţi pentru elevii lor.
Elena Lotrean a atras atenţia că există deja un decalaj între profesori: cei care experimentează şi învaţă să folosească noile tehnologii şi cei care refuză schimbarea. Această ruptură riscă să adâncească diferenţele de calitate din sistemul educaţional românesc.
În 2024, Lotrean a lansat primul curs fundamental de inteligenţă artificială pentru profesori, premiat pentru excelenţă, un demers menit să reducă această prăpastie şi să ofere cadrelor didactice competenţe reale pentru secolul XXI.
Educaţia nu mai poate fi construită pe frică
Un aspect esenţial evidenţiat în discuţie este legătura dintre AI şi cultura şcolii. Dacă şcoala rămâne un spaţiu al pedepsei şi al conformismului, tehnologia va fi percepută ca o ameninţare. Dacă însă devine un spaţiu al experimentului şi al învăţării din greşeală, AI poate deveni un aliat.
„Greşeala nu trebuie pedepsită, ci folosită ca instrument de învăţare”, a subliniat Elena Lotrean. Acest principiu este fundamental atât pentru elevi, cât şi pentru profesori, mai ales într-o perioadă de schimbare accelerată.
Competenţele viitorului: gândire critică şi discernământ
Într-o lume dominată de algoritmi, educaţia nu mai poate fi despre memorare, ci despre dezvoltarea gândirii critice. Elevii trebuie învăţaţi să pună întrebări, să verifice sursele şi să înţeleagă implicaţiile morale ale folosirii tehnologiei.
Profesorul devine astfel un mentor care îi ajută pe copii să navigheze într-o lume complexă, nu doar să promoveze examene. „AI-ul nu va înlocui profesorul empatic, creativ şi conectat la realitatea elevului”, a concluzionat Lotrean.
O reformă care începe cu oamenii
Schimbarea nu se poate produce doar prin politici publice sau programe guvernamentale. Ea începe cu mentalitatea cadrelor didactice şi cu formarea lor continuă. Elena Lotrean, cu experienţa sa vastă în proiecte naţionale şi europene, avertizează că România riscă să piardă o generaţie dacă nu investeşte rapid în competenţe digitale autentice.
Educaţia viitorului nu este despre tehnologie în sine, ci despre modul în care oamenii o folosesc pentru a construi caractere, comunităţi şi o societate mai responsabilă.




























