Comisia Europeană analizează decizia Curţii Constituţionale a Germaniei, care a cerut marţi Băncii Centrale Europene să justifice în termen de trei luni conformitatea vastelor achiziţii de obligaţiuni efectuate de BCE, şi va lua în considerare posibile măsuri, inclusiv o procedură de infringement, potrivit unei declaraţii a preşedintei Comisiei Europene Ursula Von der Leyen.
În urma deciziei Curţii Constituţionale germane, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat marţi că rămâne dedicată angajamentului de a face tot posibilul, în cadrul mandatului său, de a readuce inflaţia la ţinta sa de aproape 2%.
Vineri, Curtea Europeană de Justiţie a criticat cu fermitate decizia Curţii Constituţionale germane, afirmând într-un comunicat că "Pentru asigurarea aplicării uniforme a legislaţiei Uniunii Europene, Curtea Europeană de Justiţie este singura care...are jurisdicţia de a stabili că un act al unei instituţii UE contravine legislaţiei UE”.
”Apreciem declaraţia clară a Curţii Europene de Justiţie din 8 mai”, potrivit declaraţiei Ursulei Von der Leyen.
În aceeaşi idee, Comisia Europeană respectă trei principii de bază: că politica monetară Uniunii este un subiect de competenţă exclusivă; că legislaţia UE prevalează în faţa legislaţiei naţională şi că deciziile Curţii Europene de Justiţie sunt obligatorii în toate curţile naţionale.
Cuvântul final asupra legislaţiei UE este întotdeauna la Luxembourg. Nicăieri în altă parte, subliniază declaraţia, în care se mai arată că sarcina Comisiei Europene este de a proteja funcţionarea corespunzătoare a sistemului euro şi a sistemului legal al Uniunii.
”Analizăm acum în detaliu decizia Curţii Constituţionale din Germania. Vom lua în considerare posibile măsuri, care ar putea include opţiunea procedurilor de infringement. Uniunea Europeană este o comunitare de valori şi de legi, care trebuie respectate şi apărate permanent. Acest lucru ne ţine împreună. Acest lucru îl susţinem”, potrivit declaraţiei preşedintei CE.
În luna martie, Banca Centrală Europeană (BCE) a lansat o nouă schemă de achiziţii de obligaţiuni de urgenţă, de 750 de miliarde de euro, aducând valoarea totală a programului pentru acest an la 1.100 de miliarde de euro, pentru a opri declinul provocat pe pieţele financiare de pandemia de coronavirus care provoacă temeri privind impactul asupra economiei şi noi temeri legate de viabilitatea uniunii monetare.
BCE a mai anunţat atunci că este pregătită să crească mărimea şi durata achiziţiilor de active, dacă va fi necesar, şi că va evalua orice constrângeri care împiedică aceste achiziţii, făcând referire la o regulă care limitează deţinerea a peste o reime din obligaţiunile unei ţări.
Magistraţii germani consideră ”îndoielnică” competenţa băncii centrale de la Frankfurt de a cumpăra masiv obligaţiuni publice - care au reprezentat cea mai mare parte a achiziţiilor de obligaţiuni în valoare de 2.600 de miliarde de euro în perioada martie 2015-decembrie 2018, în cadrul ”relaxării cantitative” (quantitative easing, QE), reactivată în noiembrie.
Hotărârea pronunţată marţi de Curtea Constituţională germană ”nu priveşte” programul de urgenţă pentru lupta împotriva pandemiei (PEPP), de 750 de miliarde de euro, anunţat la jumătatea lui martie de BCE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
