Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de politici publice al USR şi fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a prezentat luni, al doilea Buletin de Sănătate PNRR.
„Monitorizăm, astfel, implementarea jaloanelor şi ţintelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi oferim o perspectivă asupra situaţiei celui mai mare Plan de Ţară pe care l-a avut România după aderarea la Uniunea Europeană”, arată comunicatul de presă al USR.
Acest plan reflectă viziunea reformistă a Guvernului din care USR a făcut parte şi dacă miniştri în funcţie vor respecta angajamentele, România va trece prin schimbări profunde la nivelul statului şi al serviciilor publice.
Au fost identificate 3 probleme majore care pun în pericol implementarea PNRR, mai indică sursa citată:
1. A devenit un stil de lucru ca jaloanele să fie închise în ultima zi. 5 jaloane/ţinte erau închise cu o săptămână înainte de termenul-limită. Cu două săptămâni înainte de termenul-limită (31 martie) pentru închiderea celor 24 de jaloane şi ţinte, doar trei fuseseră îndeplinite. Două erau în lucru la Ministerul Finanţelor încă de anul trecut şi o a treia, îndeplinită tot de anul trecut, când USR se afla la guvernare. Apoi, brusc, în ultima zi, au fost declarate bifate restul până la 24 de jaloane.
2. Lipsa rolului de coordonare al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) şi lipsa consultărilor informale cu Comisia Europeană care ne expune riscului ca unele jaloane considerate îndeplinite să nu fie considerate îndeplinite de Comisia Europeană.
3. PSD şi PNL au ajuns să se păruiască, prin comunicate de presă, pe tema PNRR. Aşa ceva era de neimaginat când USR era la guvernare pentru că am ţinut coaliţia unită în jurul PNRR. Facem apel la maturitate. PSD şi PNL trebuie să înceteze să se mai certe pe cine e mai incompetent în aplicarea singurului proiect de ţară pe care îl are România şi să se concentreze pe îndeplinirea angajamentelor. PNRR continuă să fie folosit ca miză politică în permanenta ceartă dintre PSD şi PNL. Subiectul PNRR este în continuare învelit în fake-news-uri de către PSD.
Guvernul a anunţat că a îndeplinit toate cele 24 de jaloane şi ţinte. Buletinul de sănătate PNRR constată că nu este adevărat: au fost îndeplinite 19 jaloane, 2 sunt în aşteptare şi 3 blocate. Cristian Ghinea, fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene avertizează că nici cele 19 jaloane nu pot fi considerate ca îndeplinite decât după ce acestea sunt validate de către Comisia Europeană.
Care jaloane nu sunt făcute, de fapt?
1. Finalizarea analizei opţiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental
Cloud-ul guvernamental e în pericol. Faptul că avem Cloud-ul guvernamental în PNRR este un succes politic pe care l-am obţinut în timpul negocierilor cu Comisia Europeană. S-au acordat 6 luni pentru a pregăti proiectul. Cele 6 luni au trecut. Unde este proiectul de cloud? Ar fi fost nevoie de o echipă funcţională care să facă proiectul (jalon 31 decembrie 2021 neîndeplinit), de o analiză de opţiuni care să clarifice proiectul - cum arată cloud-ul, ce încorporează din IT-ul existent la stat, cine îl face (jalon 31 martie 2022 neîndeplinit) şi de abia apoi de contractarea proiectului de cloud (jalon trimestrul 2, 2022).
Fără un proiect, MCID s-a grăbit să împartă cloud-ul cu STS şi SRI prin OUG. „Băieţii cu epoleţi” pun carul înaintea boilor. Vor să fie siguri că ei vor controla cloudul înainte să spună clar cum va arăta.
„Considerăm acest jalon neîndeplinit. Deşi ministerul condus de Marcel Boloş susţine că a făcut analiza, aceasta nu a ajuns la MIPE nici astăzi”, a declarat Cristian Ghinea.
2. Lansarea cererii de propuneri pentru sprijin sub formă de granturi pentru competenţe digitale
Prin acest jalon de ofereau granturi IMM-urilor pentru formarea şi instruirea angajaţilor în domeniul competenţelor digitale. Jalonul nu era gata pe 30 martie, a fost anunţat ca întârziat de guvern şi apoi a apărut, brusc, a doua zi. Schema de ajutor de stat a fost publicată fără a avea avizul Consiliului Concurenţei şi fără consultarea prealabilă a Comisiei Europene. Nu e deloc clar dacă merge înainte. Considerăm acest jalon neîndeplinit.
3.Intrarea în vigoare a legislaţiei şi a normelor de aplicare privind sistemul de tichete pentru lucrătorii casnici
Este vorba de legislaţia care reglementează activitatea lucrătorilor casnici – le oferă acestora un venit fiscalizat, contribuţii la pensie şi sănătate.
Această lege a fost un angajament al USR la guvernare. Parlamentul a votat legea, problema este însă că data de intrare în vigoare este abia 2024. O încercare infantilă de a păcăli Comisia Europeană, indicatorul de îndeplinire a jalonului era intrarea în vigoare a legii nu amânarea ei. Considerăm acest jalon neîndeplinit.
4. Intrarea în vigoare a legii privind protecţia denunţătorilor
În acest caz, Guvernul minte, spunând că jalonul e îndeplinit. Nu, nu este îndeplinit, pentru că legea trebuie să fie adoptată iar ea se află încă în Parlament. Jalonul este în mod evident în întârziere.
5.Intrarea în vigoare a unui act legislativ de operaţionalizare a unei structuri care să asigure implementarea unui mecanism eficace de control al calităţii în materie de reglementare - în întârziere
Prin acest jalon, la nivelul SGG trebuia înfiinţat un mecanism care să asigure un control al calităţii în materie de reglementare. Guvernul încearcă însă să facă un comitet-fantomă, care nu are niciun fel de aparat tehnic de lucru, nicio putere formală. Considerăm jalonul în întârziere.
„Am negociat PNRR astfel încât să avem un timp de rezervă între termenele-limită şi cererea oficială de plată. România are dreptul de a face de două ori pe an cereri de plată către Comisia Europeană - are acest drept, nu este o impunere, putem face şi o singură cerere pe an - atunci când consideră că a închis o serie de jaloane. Pentru aceste jaloane cu termen 31 martie, cererea de plată va fi făcută în toamnă. Deci e timp să se remedieze problemele”, a declarat Cristian Ghinea, conform sursei menţionate.
Raportul menţionează şi primele lansări de ghiduri şi apeluri de proiecte:
1. 2 miliarde de euro reprezentând Fondul Renovării.
2. 595 de milioane de euro pentru energie solară şi eoliană. PNRR e singura formă de finanţare reală a producţiei de energie în aceasta criză, prin
acest pilon, dar şi prin Valul Renovării dedicat eficientizării energetice a clădirilor.
3. Primele 1.000 de şcoli care vor primi granturi pentru a ţine copiii săraci la şcoală.
4. HG pe cicloturism: 3000 de km de piste de cicloturism în România, cea mai mare de-a lungul Dunării, în valoare de 250 de milioane de euro.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
