Situaţia Pachetului Mobilitate 1 rămâne în continuare incertă şi periculoasă pentru transportatorii români şi est-europeni, după votul de săptămâna trecută din Comisia de Transport şi Turism a Parlamentului European (TRAN), existând în prezent patru scenarii posibile pentru viitorul industriei de transport rutier din Uniunea Europeană (UE), a anunţat, miercuri, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Pachetul Mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeană (CE) în 31 mai 2017 şi cuprinde 8 domenii cheie de modificare a legislaţiei europene în domeniul transporturilor rutiere, cele mai importante fiind Legea specială pentru aplicarea Directivei detaşării la transporturile rutiere, revizuirea Regulamentului privind timpii de conducere şi de odihnă ai şoferilor profesionişti şi modificarea Regulamentului privind accesul la profesie şi a Regulamentului privind accesul la piaţa de transport rutier de marfă.
Totodată, la nivel european mai este în discuţie Pachetul Mobilitate 2, publicat în 8 noiembrie 2017, care cuprinde reglementări legate de accesul la piaţa de autobuze şi autocare, directiva privind vehiculele nepoluante, directiva privind transportul combinat, norme privind emisiile de CO2 pentru autoturisme şi utilitare şi iniţiativa privind bateriile.
În plus, mai există şi Pachetul Mobilitate 3, publicat în 17 mai 2018, care Include standardele privind emisiile de CO2 pentru autovehiculele grele, digitalizarea documentelor pentru transportul de mărfuri (toate modurile de transport), implementarea tehnologiei avansate în domeniul transporturilor, gestionarea siguranţei infrastructurii.
În 10 ianuarie 2019, Comisia de Transport şi Turism a Parlamentului European (PE) a respins toate amendamentele de compromis pentru două dintre dosarele cheie ale Pachetului Mobilitate 1 – cel referitor la timpii de conducere şi de odihnă, precum şi cel referitor la detaşare. Cu toate acestea, a fost adoptat raportul privind accesul la profesie şi la piaţa de transport rutier, care cuprinde prevederi considerate inacceptabile de UNTRR, precum limitarea cabotajul la 3 zile urmate de o perioada ”răcire” (cooling-off) de 60 de ore şi obligativitatea întoarcerii acasă a autovehiculului la fiecare patru săptămâni.
În plus, a fost adoptată şi aplicarea Regulamentului Roma I, astfel încât contractele de muncă să reflecte locul de muncă obişnuit al şoferilor, iar sediul de înfiinţare al firmei să fie locul în care sau de la care şoferii îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea.
”Raportorii TRAN responsabili cu cele trei dosare au avut o întâlnire după vot, în efortul de a găsi un acord privind următoarea etapă, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat şi discuţiile au fost amânate, urmând a se lua o decizie până pe 21 ianuarie 2018 la Bruxelles”, se arată în comunicat.
Astfel, rezultatul este încă imprevizibil, iar în acest moment se prefigurează 4 scenarii posibile, potrivit UNTRR. În primul scenariu, raportorii ar putea decide să amâne discuţiile privind cele trei dosare, iar acestea nu vor mai fi discutate de actualul Parlament înainte de alegeri.
În al doilea scenariu, raportorii ar putea decide să trimită cele trei dosare direct la vot în şedinţa plenară, iar în al treilea, raportorii ar putea decide să supună la vot în plenul PE doar dosarul referitor la accesul la profesie şi cabotajul şi să amâne să ia vreo decizie privind celelalte două dosare în acest mandat. Această ultimă opţiune ar ignora natura interdependentă a celor trei dosare, care au fost întotdeauna prezentate ca un pachet, potrivit UNTRR.
Totodată, în ultimul scenariu prezentat de patronat, raportorii ar putea decide să redeschidă discuţiile privind aceste dosare în Comisia TRAN.
”În data de 3 decembrie 2018, Consiliul Miniştrilor de Transport din UE a adoptat poziţia sa (abordare generală) privind Pachetul de Mobilitate 1, bazată pe propunerile restrictive ale Preşedinţiei Austriece, precum aplicarea regulilor detaşării la transporturile rutiere internaţionale, cu exceptarea tranzitului şi a transportului bilateral, definit extrem de restrictiv, restricţionarea cabotajului prin introducerea unei perioade de ”răcire” (cooling-off) de 5 zile, interzicerea efectuării perioadei de repaus săptămânal normal în cabină, întoarcerea acasă a şoferilor cel puţin o dată la patru săptămâni şi obligaţia dotării tuturor autovehiculelor care efectuează operaţiuni de transport internaţional cu tahograf inteligent până la sfârşitul anului 2024”, se arată în comunicat.
UNTRR reaminteşte că, după aprobarea poziţiei Parlamentului European, Pachetul Mobilitate 1 va intra în procedura de trialog pentru armonizarea poziţiilor celor 3 instituţii europene - Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul de Transport UE în vederea aprobării textului final.
”Propunerile cuprinse în pachetul mobilitate au fost realizate pe fondul protecţionismului în creştere al Statelor Membre din Vestul UE reunite în cadrul Alianţei Rutiere, iar transportatorii români şi est-europeni vor fi cei mai afectaţi de măsurile propuse, care vor conduce la o creştere semnificativă a costurilor lor de operare şi la restricţionarea transporturilor rutiere internaţionale operate de aceştia în cadrul UE”, se arată în comunicat.
La începutul lunii ianuarie a acestui an, UNTRR a organizat două acţiuni de protest împotriva pachetului mobilitate, pentru a semnala autorităţilor europene îngrijorarea şi revolta transportatorilor români cu privire la prevederile abuzive ale acestui pachet legislativ european.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
