Un număr tot mai mare de ţări îşi repatriază rezervele de aur ca protecţie faţă de sancţiunile impuse de Occident Rusiei, potrivit unui sondaj Invesco în rândul băncilor centrale şi al fondurilor suverane, transmite Reuters.
Criza produsă anul trecut pe piaţa financiară anul trecut a provocat pierderi pe scară largă pentru administratorii de fonduri suverane, care îşi regândesc ”fundamental” strategiile, considerând că inflaţia mai mare şi tensiunile geopolitice vor persista.
Peste 85% dintre cele 85 de fonduri suverane şi 57 de bănci centrale care au participat la studiul anual Invesco Global Sovereign Asset Management consideră că inflaţia va fi mai mare în următorul deceniu decât în cel precedent.
Aurul şi obligaţiunile pieţelor emergente sunt considerate plasamente bune în acest mediu, dar îngheţarea, anul trecut, a aproape jumătate din rezervele de aur şi valută ale Rusiei de 640 de miliarde de dolari, de către Occident, ca răspuns la invazia Ucrainei, pare să fi declanşat, de asemenea, o schimbare.
Sondajul a arătat că ”o proporţie substanţială” a băncilor centrale sunt preocupate de precedentul care a fost creat.
Aproape 60% dintre respondenţi au declarat că aurul a devenit mai atractiv, iar 68% păstrează rezerve acasă, comparativ cu 50% în 2020.
O bancă centrală, citată anonim, a spus: ”L-am avut (aur) la Londra... dar acum l-am transferat înapoi în propria ţară pentru a-l păstra ca activ refugiu şi pentru a-l păstra în siguranţă”.
Rod Ringrow, directorul pentru instituţii oficiale al Invesco, care a coordonat raportul, a spus că aceasta este o viziune larg răspândită.
”Dacă este aurul meu, atunci îl vreau în ţara mea” (a) a fost mantra pe care am văzut-o în ultimul an sau ceva”, a spus el.
DIVERSIFICARE
Preocupările geopolitice, combinate cu oportunităţile de pe pieţele emergente, încurajează, de asemenea, unele bănci centrale să îşi diversifice deţinerile în afara dolarului.
Un procent în creştere, de 7%, consideră că datoria tot mai mare a SUA este, de asemenea, un factor negativ pentru dolar, deşi majoritatea încă nu văd nicio alternativă la acesta ca monedă de rezervă a lumii.
Cei care văd yuanul Chinei ca un potenţial concurent au scăzut la 18%, de la 29% anul trecut.
Aproape 80% dintre cele 142 de instituţii chestionate consideră că tensiunile geopolitice sunt cel mai mare risc în următorul deceniu, în timp ce 83% au menţionat inflaţia ca fiind o preocupare în următoarele 12 luni.
Infrastructura este acum văzută ca cea mai atractivă clasă de active, în special acele proiecte care implică generarea de energie regenerabilă.
Preocupările legate de China înseamnă că India rămâne una dintre cele mai atractive ţări pentru investiţii pentru al doilea an consecutiv, în timp ce tendinţa de ”proximitate”, în care companiile construiesc fabrici mai aproape de locul în care îşi vând produsele, stimulează atractivitatea statelor Mexic, Indonezia şi Brazilia.
Pe lângă China, Marea Britanie şi Italia sunt văzute ca fiind mai puţin atractive, în timp ce creşterea ratelor dobânzilor, cuplată cu munca de la domiciliu şi obiceiurile de cumpărături online, care au fost adoptate în timpul epidemiei de Covid-19, au făcut ca proprietatea să fie acum cel mai puţin atractiv activ privat.
Ringrow a spus că fondurile de investiţii care au avut o performanţă mai bună anul trecut au fost cele care au recunoscut riscurile prezentate de preţurile umflate ale activelor şi sunt dispuse să facă modificări substanţiale de portofoliu. La fel ar fi şi în viitor.
”Fondurile şi băncile centrale încearcă acum să facă faţă unei inflaţii mai mari. Este o mare schimbare”, a spus el
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
