Primăria Bucureşti anunţă, marţi, că Studiul de Fezabilitate pentru traseul Gara de Nord Bucureşti – Chitila – Crivina, din cadrul Proiectului Trenului Metropolitan Bucureşti-Ilfov a fost finalizat şi urmează aprobarea lui de către Consiliile Locale ale localităţilor prin care va trece. Investiţia depăşeşte 1,5 miliarde de lei, 85% din fonduri europene. Autorităţile estimează că, din 2030, peste 10.000 de călători vor circula zilnic.
"Trenul Metropolitan Bucureşti - Ilfov, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură, a intrat în linie dreaptă. Colegii de la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară - TPBI au finalizat Studiul de Fezabilitate pentru traseul Gara de Nord Bucureşti - Chitila - Crivina", a transmis, marţi, Primăria Bucureşti.
Documentaţia a obţinut avizele necesare din partea Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" SA, ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi avizele de mediu şi avizul Jaspers.
"Urmează aprobarea SF-ului prin hotărâri ale consiliilor locale ale primăriilor pe raza cărora va trece trenul şi în AGA TPBI. Apoi, depunem cererile de finanţare europeană: CFR aplică pentru modernizarea infrastructurii, iar TPBI pentru achiziţia de trenuri, pentru construcţia de pasaje, parcări, gări noi", au precizat oficialii instituţiei citate.
Potrivit acestora, proiectul prevede introducerea unui serviciu de Tren Metropolitan în 13 staţii, dintre care două complet noi, construite de la zero - Chitila 2 şi Buciumeni. Traseul este:
- Gara de Nord
- Gara Basarab
- Carpaţi
- Pajura
- Depou Triaj
- Chitila
- Chitila 2
- Buciumeni
- Buftea
- Dârza
- Periş
- Scroviştea
- Crivina
PARCĂRI, PASAJE SUBTERANE ŞI SUPRATERANE
"Proiectul este unul amplu, implică amenajări şi construcţii de pasaje supraterane şi subterane, noduri intermodale şi facilităţi Park & Ride în zona gărilor, construcţia de puncte de oprire noi, amenajări de spaţii verzi şi achiziţia de trenuri noi, electrice, 100% nepoluante", arată oficialii primăriei.
Astfel, vor fi construite:
17 parcări, în staţiile: Chitila (1), Chitila 2 (3), Buciumeni (1), Buftea (2), Periş (3), Scroviştea (2), Dârza (2), Crivina (3).
12 noduri intermodale, în toate staţiile de pe traseu (în afară de Gara de Nord).
şase parcări tip Kiss & Ride (alveole de staţionare scurtă): Halta Bucureşti Basarab, Carpaţi, Pajura, Dep. Bucuresti Triaj, Chitila, Crivina.
nouă pasaje supraterane în Halta Bucureşti Basarab, Carpaţi, Pajura, Dep. Bucuresti Triaj, Chitila, Chitila 2, Buciumeni, Buftea, Dârza.
cinci pasaje subterane: Chitila, Buciumeni, Buftea, Periş, Crivina.
parcări pentru biciclete în toate staţiile (mai puţin Gara de Nord).
De asemenea, vor fi achiziţionate cinci trenuri.
"Toate pasajele vor fi accesibilizate pentru persoanele cu mobilitate redusă. La Scroviştea, va fi construit un pasaj rutier suprateran, care va avea şi trotuare pentru pietoni şi va fi conectat cu gara prin lifturi şi scări", a menţionat sursa citată.
COSTURILE - CU BANI DIN FONDURI EUROPENE
Investiţia totală estimată depăşeşte 1,5 miliarde de lei (cu TVA), respectiv aproximativ 304 milioane de euro.
85% vor fi fonduri europene, 13% buget de stat (Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii), 2% finanţare proprie de la UAT-urile de pe traseu (Primăria Sectorului 1 şi cele din Ilfov). Cheltuielile neeligibile vor fi acoperite tot de primării.
TPBI va depune cererea pentru finanţarea europeană, va scoate la licitaţie toate aceste lucrări, va urmări executarea acestora, precum şi a lucrărilor de amenajare a peroanelor, va cumpăra trenuri.
Compania Naţională CFR SA va scoate la licitaţie proiectarea şi execuţia liniilor (modernizare sau linii noi), electrificarea lor, centralizare, semnalizare, ocupându-se de tot ce ţine de cale ferată.
TPBI va preda apoi către unităţile administrativ-teritoriale spaţiile verzi şi parcările, iar la CFR gările modernizate.
"Trenul metropolitan va asigura legătura dintre Capitală şi Ilfov, va duce la decongestionarea traficului, la călătorii rapide şi decente, cu accesibilitate deplină pentru persoanele cu mobilitate redusă", a mai anunţat Primăria Bucureşti.
Oficialii acesteia, estimează că, începând din 2030, pe acest traseu ar urma să circule 4 milioane de călători pe an, cu o medie de peste 10.000 pe zi.
Medikatv.ro
