Transportatorul naţional de gaze Transgaz a anunţat luni că, ”având în vedere importanţa proiectului BRUA la nivel naţional, regional şi european”, compania va acţiona astfel încât să nu fie afectat în niciun fel termenul de începere a operării comerciale a acestei surse de gaze, iar din perspectiva companiei, obiectivele şi proiectele asumate privind dezvoltarea pe teritoriul României a infrastructurii BRUA rămân neafectate.
Precizările companiei de stat vin după ce transportatorul maghiar de gaze FGSZ a anunţat vineri că gazoductul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA), coridor care va interconecta statele din regiune de vestul Europei, se va opri în Ungaria şi nu va mai ajunge până în Austria, aşa cum prevede proiectul, susţinut şi finanţat de UE, anunţul luând prin suprindere părţile implicate şi piaţa europeană a energiei, cu atât mai mult cu cât Austria a coordonat proiectul, potrivit publicaţiei icis.com.
Operatorul maghiar de transport FGSZ a anunţat astfel că nu mai este în măsură să organizeze un sezon deschis pe secţiunea de conducte româno-ungaro-austriacă.
”Transgaz aduce la cunoştinţa celor interesaţi următoarele precizări referitoare la informaţiile apărute în media cu privire la anunţul dat de FGSZ - operatorul naţional de transport gaze naturale din Ungaria, cu privire la proiectul de transport al gazelor naturale BRUA – faza II. La data de 18 iulie 2017, Transgaz a primit o scrisoare din partea operatorului sistemului naţional de transport gaze naturale al Ungariei - compania FGSZ - referitoare la procesul de sezon deschis angajant planificat să se desfăşoare pentru alocarea capacităţilor aferente coridorului de transport gaze naturale România – Ungaria – Austria”, arată un comunicat transmis luni de Transgaz Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Prin această scrisoare, oficialii Transgaz au fost informaţi asupra faptului că FGSZ nu poate derula procedura planificată din cauza lipsei aprobării necesare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei, motivată de probleme de eficienţă economică.
”Partea ungară a propus în schimb, derularea procesului de sezon deschis angajant doar pentru punctul de interconectare RO-HU, urmând ca volumul de gaze de 4,4 miliarde metri cubi/an, care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croaţia sau Serbia”, precizează Transgaz.
În paralel, FGSZ ar urma să continue discuţiiile cu operatorul de transport gaze din Austria (Gas Connect) pentru a identifica în continuare posibilităţi de transport fizic dinspre Ungaria înspre Austria.
”În contextul situaţiei descrise şi analizând această propunere, Transgaz informează acţionarii şi potenţialii investitori regionali că, din perspectiva companiei, obiectivele şi prooiectele asumate privind dezvoltarea pe teritoriul României a infrastructurii BRUA rămân neafectate”, adaugă oficialii Transgaz.
Aceştia spun că societatea va avea în vedere ca planificarea şi desfăşurarea procesului de sezon deschis să ţină seama de toate obiectivele pe care coridorul BRUA şi le-a propus, inclusiv pentru asigurarea alimentării sale cu gazele prezumat a fi produse în Marea Neagră.
”După cum este cunoscut, proiectul BRUA este dezvoltat in contextul diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale a ţărilor europene, creşterii securităţii alimentarii cu gaze naturale a României prin acces la noi surse, facilitării accesului pieţei din Centrul şi Sud-Estul Europei la resursele de gaze naturale din regiunea Caspică”, punctează conducerea Transgaz, în comunicat.
Proiectul va asigura, pe direcţia Bulgaria, o capacitate de transport in ambele sensuri de curgere de 1,5 miliarde mc/an şi, iar pe direcţia Ungaria - o capacitate de transport de 1,75 miliarde mc/an în faza I şi 4,4 miliarde mc/an în faza II.
”În prezent, Transgaz se află în plin proces de implementare a fazei I a proiectului, beneficiind şi de suportul financiar din partea Uniunii Europene. Transgaz va acţiona pentru realizarea acestui proiect în condiţii de eficienţă economică şi într-un timp cât mai scurt, în conformitate cu obiectivele stabilite la nivelul Uniunii Europene. Aceasta este o confirmare clară a faptului că Transgaz îşi respectă riguros angajamentele europene, programele de dezvoltare a infrastructurii, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea capacităţii de export”, se mai arată în comunicat.
Transgaz Mediaş este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) gaze naturale şi asigură îndeplinirea strategiei naţionale privind transportul intern şi internaţional al gazelor naturale şi dispecerizarea gazelor naturale, precum şi cercetarea şi proiectarea în domeniul specific activităţii sale, cu respectarea cerinţelor legislaţiei europene şi naţionale, a standardelor de calitate, performanţă, mediu şi dezvoltare durabilă.
Potrivit publicaţiei icis.com, FGSZ a menţionat că singura parte "viabilă din punct de vedere economic" a conductei Bulgaria-Ungaria-România-Austria (BRUA) ar fi interconectorul existent între România şi Ungaria, care ar putea fi extins de la capacitatea actuală de 4,4 miliarde de metri cubi la 5,26 miliarde de metri cubi pe an.
Totodată, operatorul maghiar a declarat că a contactat transportatorul român de gaze Transgaz în vederea desfăşurării unei proceduri de sezon deschis în acest sens, care ar avea un draft aproape identic doar pentru proiectul România-Ungaria.
Transgaz a semnat miercuri un memorandum cu operatorii sistemelor de transport gaze naturale din Grecia (DESFA), Bulgaria (Bulgartransgaz), Ungaria (FGSZ) şi ai ICGB, compania care dezvoltă interconectarea dintre Grecia şi Bulgaria, privind coridorul vertical de gaze ce ar urma să lege sistemele de transport gaze naturale din România, Ungaria, Austria, Bulgaria şi Grecia.
Conceptul unui coridor vertical, care va permite transportul gazelor naturale din regiunea Caspică spre Europa Centrală, s-a conturat la Bruxelles în 2014, în contextul obiectivelor Uniunii Europene (UE) de a diversifica rutele şi sursele de aprovizionare ale statelor membre.
În cazul în care regulamentul este aprobat de ANRE, autoritatea română de reglementare în domeniul gazelor, data iniţială de începere a operaţiunilor comerciale, 1 octombrie 2022, va continua să se aplice, potrivit FGSZ.
Oficialii români şi maghiari ar trebui să aprobe reglementarea până la data de 1 august, în caz contrar, procedeul trebuie să fie reluat de la zero, însă în concordanţă cu codul de reţea european CAM.
Anunţul operatorului maghiar FGSZ a surprins piaţa energiei şi părţile implicate, cu atât mai mult cu cât Austria a coordonat proiectul România-Ungaria-Austria (ROHUAT) în ultimii trei ani, organizând workshop-uri juridice pentru finalizarea proiectului.
În lumina noilor informaţii, se va modifica şi grupul ţintă, întrucât gazul a fost destinat iniţial hub-urilor din Europa de Vest prin punctul de frontieră Baumgarten din Austria.
În forma sa iniţială condusă de UE, BRUA ar trebui să parcurgă o distanţă de 582 km pe relaţia sud-nord, care leagă Bulgaria de hub-ul Baumgarten din Austria.
Aceasta ar include atât infrastructura existentă, cât şi cea nouă, oferind o alternativă de aprovizionare şi o nouă rută care ar ajuta regiunea să nu mai depindă de gazele ruseşti.
Gazele naturale ar putea veni fie din Marea Neagră, fie din regiunea caspică, când noile volume vor fi lansate până la sfârşitul deceniului.
Cu toate acestea, dacă Austria este exclusă din proiect, gazul natural ar putea fi alimentat în alte ţări regionale.
Potrivit FGSZ, gazul ar putea fi exportat în Slovacia, Ucraina, Serbia şi Croaţia. Capacităţile interconectorului slovac sunt de 1,75 miliarde de metri cubi pe an, conducta ucraineană are o capacitate de 6,1 miliarde de metri cubi pe an, cea sârbă de 4,81 miliarde metri cubi pe an, iar cea croată de 2,62 miliarde metri cubi.
Dacă reglementarea va fi aprobată şi gazul nu va mai fi livrat către Austria, companiile care se aşteaptă să exporte gazul din Marea Neagră, inclusiv ExxonMobil din SUA sau OMV din Austria, ar putea fi blocate la exporturile regionale, potrivit sursei citate.
În schimb, compania Gazprom din Rusia ar putea să folosească infrastructura existentă pentru a vinde gazul rusesc în regiune, în condiţiile în care Rusia se află în curs de construire a conductei TurkStream, care va traversa Marea Neagră. Lucrările de construcţii au început deja pe primul fir, care va furniza gazul pe piaţa turcă.
Gazprom a declarat în luna februarie că a început şi construirea secţiunii offshore a celui de-al doilea fir, care s-ar putea conecta la infrastructura onshore existentă din Bulgaria.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
