Până în 2020, vor exista peste 30 de miliarde de dispozitive conectate care vor genera date pentru ca oraşele să devină cu adevărat „inteligente”, potrivit unui studiu transmis de Oracle.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Studiul privind Construirea unui oraş hiperconectat, lansat la Smart Cities Expo World din Barcelona, a evidenţiat beneficiile IoT (Internet of Things) pentru oraşele lumii.

”Sondajul realizat pe 100 de oraşe din Statele Unite, APAC, EMEA şi America Latină, a demonstrat că până în 2020 vor exista peste 30 de miliarde de dispozitive conectate care vor genera date pentru ca oraşele să devină cu adevărat „inteligente”. Astfel, acestea trebuie să aibă o infrastructură cloud care în loc să extragă, să integreze şi să analizeze aceste date pentru a obţine informaţiile necesare cu scopul de a îmbunătăţi orice, de la serviciile cetăţenilor până la proiecte de construcţie”, se arată în comunicat.

Bucureştiul se află pe locul 61 din cele 100 de oraşe şi a fost plasat în categoria „Avansaţi”. Oraşele din această categorie înregistrează progrese în ceea ce priveşte interconectarea ecosistemului urban şi au beneficii din proiecte inteligente.

”Conform cercetării, capitala ţării noastre înregistrează cele mai bune progrese pentru operaţiuni inteligente în domeniile mobilităţii şi transportului ( informaţii despre transport în timp real şi gestionarea traficului, staţii de încărcare electrică, sisteme inteligente pentru depozitarea coletelor etc.), în energie şi apă (contoare inteligente de electricitate şi apă, iluminat inteligent, întreţinere predictivă) şi în zona de guvernare şi finanţe (plăţi digitale şi depunere de taxe, portal de date ciy şi aplicaţii mobile)”, se arată în comunicat.

Însă, cele mai înalte provocări identificate pentru Bucureşti sunt capacitatea de a atrage şi de a menţine întreprinderile, constrângerile bugetare şi financiare, schimbarea demografiei şi a diversităţii, lipsa unei locuinţe şi accesibilitatea locuinţelor, riscuri ridicate de securitate (fizice/digitale).

”Conform studiului, randamentul mediu al investiţiilor în iniţiative hiperconectate variază între trei şi patru procente. Pe măsură ce oraşele devin şi mai interconectate, RI-ul acestora creşte: oraşele abia încep să realizeze un randament de 1,8% pentru cei care pun în aplicare şi de 2,6 % pentru avansaţi, în timp ce liderii hiperconectaţi înregistrează o creştere de 5,0%. Acest lucru se poate traduce în randamente enorme, de la 19,6 milioane dolari pentru cei care pun în aplicare la 40,0 milioane dolari pentru avansaţi şi 83 milioane dolari pentru liderii hiperconectaţi”, se arată în comunicat.

Totodată, tehnologii precum Inteligenţa Artificială (AI), blockchain şi biometria sunt din ce în ce mai răspândite.

”Oraşele folosesc aceste tehnologii în zonele urbane importante, cum ar fi infrastructura IT şi telecomunicaţiile, mobilitatea şi transportul, sistemele de plăţi şi financiare şi securitatea fizică şi digitală. Liderii oraşelor au nevoie de platforme şi aplicaţii tehnologice corespunzătoare, pentru a implementa şi a folosi aceste instrumente şi capacităţi”, se arată în comunicat.

În plus, securitatea cibernetică necesită o planificare atentă şi este costisitoare atunci când nu este pusă în aplicare în mod corespunzător. Studiul a dezvăluit că jumătate din cei 100 de lideri ai oraşului chestionaţi nu se simt pregătiţi corespunzător pentru atacurile cibernetice.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.