Şase din zece români cred că taxele de şcolarizare din România sunt prea mari, arată un studiu realizat de Dynata pentru Revolut. Doar 11% dintre respondenţi sunt de părere că educaţia de calitate costă mai mult. De asemenea, 59% dintre respondenţii de 18-24 de ani ar contribui la finanţarea studiilor.
Revolut, aplicaţia financiară cu peste 30 de milioane de clienţi la nivel global, a realizat un studiu în rândul a 13.000 de respondenţi din 13 ţări, din care şi 1.000 de români, despre costurile legate de educaţie şi modalităţile de finanţare a studiilor.
”Cum se raportează tinerele generaţii la banii necesari pentru finanţarea educaţiei lor, care sunt principalele surse de finanţare avute în vedere, cum economisesc familiile pentru a-şi susţine copiii să beneficieze de o educaţie de calitate, mai ales într-o perioadă cu multe provocări economice? Iată câteva dintre întrebările la care au fost invitaţi să răspundă şi românii”, arată aplicaţia.
Conform studiului Revolut despre pregătirile pentru începerea anului şcolar/universitar, cheltuielile cu educaţia sunt mari în ţara noastră, după cum consideră 6 din 10 români. 43% spun că taxele de şcolarizare sunt prea mari, 16% consideră că educaţia în şcolile private este mai scumpă pentru că este şi de o calitate superioară celei din şcolile publice, iar 17% apreciază că taxele de şcolarizare nu sunt mari în mediul public deoarece oferta este una adecvată. Doar 11% leagă nivelul taxelor de şcolarizare de calitatea educaţiei.
În principal, generaţiile vizate direct de actul educaţional - studenţii (18-34 de ani) şi părinţii (45-54 de ani) - au o percepţie negativă faţă de costurile educaţiei, cu procente care variază între 66% şi 64%, superioare mediei naţionale de 59%. Generaţiile mature sunt de părere că o educaţie bună trebuie să fie mai scumpă (20% dintre respondenţii de peste 55 de ani).
Costul educaţiei este influenţat nu doar de calitatea acestuia, ci şi de costul traiului. Potrivit unui studiu Revolut realizat în România anul trecut, pe baza datelor agregate şi anonimizate, rezultă că o familie a cheltuit pentru începerea anului universitar, aproximativ 1.850 de lei (fără costurile de întreţinere - chirie şi utilităţi), doar în luna septembrie 2022, în timp ce pentru un copil înscris la şcoala primară sau gimnazială, costurile au fost de aproape 1.600 lei (inclusiv afterschool sau alte servicii educaţionale contra cost). Acest buget a luat în calcul costurile pentru achiziţionarea de cărţi, manuale şi alte suporturi de învăţare tipărite, de produse de papetărie şi birotică, de îmbrăcăminte, precum şi achiziţia de bunuri digitale (aplicaţii/ programe de calculator) şi pentru mentenanţa şi recondiţionarea echipamentelor IT, taxele şi plăţile către instituţiile de educaţie superioară sau servicii de educaţie primară şi gimnazială (afterschool, şcoli private).
”Pentru a anticipa acest moment important al anului, consumatorii se pot pregăti din timp, punând deoparte un buget pentru începerea anului şcolar, mai ales că peste vară fondurile sunt direcţionate cu precădere spre concedii. Banca digitală Revolut le oferă clienţilor posibilitatea de a pune bani deoparte în Seifuri care se pot realiza în peste 30 de monede fiduciare. În perioada mai-octombrie 2022, românii au deschis peste 103.000 de Seifuri (puşculiţe digitale) care aveau un obiectiv precis”, arată aplicaţia Revolut.
Din datele interne ale Revolut reiese că proiectele legate de educaţie sunt al cincilea motiv pentru care românii au economisit peste varā, anul trecut, şi în primele luni de toamnă. Chiar dacă pe primele poziţii se află economiile pentru diverse obiective sau banii albi pentru zile negre, vacanţele, cadourile sau bugetele de renovare a locuinţelor, educaţia este unul dintre motivele importante pentru care clienţii noştri economisesc.
Astfel, în perioada mai-octombrie 2022, într-un Seif deschis pentru a finanţa proiectele educaţionale, un client Revolut şi-a propus să economisească, în medie, peste 5.900 de lei, bani destinaţi fie plăţii taxelor la facultate sau costurilor asociate, fie grădiniţei, cursurilor şi altor cheltuieli educaţionale nespecificate. Clienţii au preferat să economisească în moneda locală, leu, dar au fost deschise şi seifuri în euro, lire sterline sau dolari americani.
Un client al băncii digitale Revolut poate pune fonduri în puşculiţele digitale în trei modalităţi - direcţionând mărunţişul rezultat din plăţile realizate cu cardul Revolut, alocând o sumă lunară fixă pentru economisire sau virând în integralitate toată suma de economisit în Seif. De asemenea, se pot deschide şi Seifuri de grup, la care pot contribui mai mulţi membri ai familiei, utilizatori ai Revolut. Sumele economisite pot fi retrase oricând, fără niciun cost.
Studiul comandat de Revolut mai arată că 64% dintre respondenţii români cred că tinerii ar trebui să contribuie la finanţarea studiilor superioare. Economiile (26%), monitorizarea cheltuielilor (24%) şi creditele pentru studii (13%) sunt primele trei modalităţi menţionate pentru a acoperi costurile de şcolarizare. Sponsorizările şi bursele sunt de asemenea luate în calcul, dar într-o proporţie mai mică (11%). Doar 10% dintre respondenţi au declarat că nu ar fi de dorit ca un student să-şi împartă timpul între şcoală şi job, în timp ce 8% au respins categoric ideea îmbinării celor două. În privinţa genurilor, femeile se bazează mai mult decât bărbaţii pe finanţarea din exterior (13% optează pentru burse şi sponsorizări), în timp ce 29% dintre respondenţii de gen masculin preferă să economisească din timp pentru facultatea copiilor.
Cercetarea a mai arătat că tinere generaţii sunt deschise ideii de a contribui la finanţarea propriilor studii. GenZers, care sunt, de fapt, beneficiarii sistemului de învăţământ superior, au răspuns că ar economisi bani din timp pentru a avea acces la universitatea sau facultatea dorite (36% ar economisi din timp şi 22% de nevoie, dacă familia nu şi-ar permite să îi susţină). Doar 5% dintre respondenţii din segmentul de vârstă 18-24 ani au considerat că părinţii trebuie să le asigure copiilor suportul financiar pentru a face studii superioare. În acelaşi timp, milenialii sunt mai preocupaţi de capacitatea studenţilor de a echilibra munca şi studiile (14%).
Dacă ne uităm la generaţiile mature, acestea sunt mai predispuse să acceseze un credit de studii (19% dintre respondenţii de 55-64 ani) sau să considere că este datoria părinţilor să asigure banii necesari pentru studiile copiilor (11%, aceeaşi categorie de vârstă).
„Autonomia financiară nu se învaţă în şcoală, ci este o abilitate dobândită în familie. Copiii învaţă de la părinţi despre importanţa banilor atât pentru a-şi cumpăra cele necesare traiului zilnic, cât şi pentru a-şi atinge obiective importante în viaţă. Ca tineri adulţi, copiii au şansa de a explora diferite modalităţi de rezolvare a provocărilor financiare, de la banalele cumpărături la abonamentele pentru utilităţi sau la obiective cu miză mai mare, cum ar fi obţinerea unei noi calificări, a unei certificări noi, primul loc de muncă, o afacere proprie. Revolut îşi propune să continue să sprijine acest demers, simplificând tot ce ţine de finanţe şi aducând serviciile financiare la îndemâna tuturor. Ajutăm părinţii să ofere această educaţie copiilor lor, prin oferta Revolut <18 şi facilităm acest demers pentru toţi clienţii noştri”, a declarat Gabriela Simion, general manager Revolut Bank, România şi Italia.
Un reprezentant al Generaţiei Z ar trebui să economisească timp de 1 an pentru a-şi acoperi costurile pentru începerea anului universitar.
Totuşi, realitatea arată că economisirea nu este la îndemâna oricui. Un român din cinci declară că nu economiseşte deloc, în timp ce majoritatea respondenţilor (27%) spun că economisesc mai puţin de 250 lei/lună. Doar 13% dintre respondenţii români reuşesc să economisească între 500-1.000 lei, în timp ce 10% depăşesc 1.000 lei.
22% dintre respondenţii de gen feminin declară că nu reuşesc să facă economii, faţă de 18% pentru bărbaţi. De asemenea, există diferenţe între genuri în privinţa sumelor puse deoparte. Sumele economisite de cele mai multe femei (60%) variază între 250 - 1.000 lei, în timp ce un bărbat din trei reuşeşte să pună deoparte cel puţin 500 lei/lună.
Românii din Generaţia Z declară că fac economii de mai puţin de 250 lei/lună (37%) sau de cel mult 250-500 lei (33%). În acelaşi timp, studenţii pot fi ajutaţi şi de bunici, care reuşesc să economisească chiar şi între 500-1.000 de lei (17% dintre respondenţii de peste 65 de ani).
Luând ca punct de referinţă cheltuielile realizate de o familie în 2022 pentru începerea anului universitar, aşa cum rezultă din datele interne Revolut, un student român ar trebui să economisească timp de cel puţin timp de 12 luni pentru a strânge fondurile necesare pentru revenirea la cursuri în toamna lui 2023. Dacă luăm în calcul datele interne ale Revolut pentru începerea anului şcolar 2022, rezultatele studiului Dynaya şi rata inflaţiei în luna iulie 2023 vs. iulie 2022, o familie de români cu doi copii (un adolescent, elev la liceu, şi un student) ar trebui să economisească 375 lei/lună, în medie, timp de aproape 13 luni pentru a acoperi costurile cu începerea anului şcolar în toamna anului 2023.
Revolut, banca digitală cu peste 3 milioane de clienţi români, pune la dispoziţia clienţilor peste 70 de produse financiare şi de lifestyle: de la carduri fizice şi virtuale pentru plăţi online şi în magazine, plăţi contactless, transferuri naţionale şi internaţionale de bani, conturi comune, schimb valutar, până la instrumente de economisire, credite de nevoi personale sau investiţii în acţiuni, metale preţioase sau criptomonede.
În 2015, Revolut s-a lansat în Regatul Unit, cu servicii de transfer de bani şi schimb valutar. În prezent, 30 milioane de clienţi din lume, din care mai mult de 3 milioane din România, folosesc serviciile inovatoare Revolut pentru a realiza peste 400 de milioane de tranzacţii pe lună.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
