Numărul companiilor de impact aflate în stare de insolvenţă iminentă a fost, în 2020, în plină pandemie, la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, comparabil cu cel din 2013, când numărul insolvenţelor iminente a fost cel mai mare din istorie, ca urmare a efectelor prelungite ale crizei financiare din 2008, arată un studiu realizat de specialiştii CITR, liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare.
"Soarta celor 14.550 de companii de impact din România aflate în dificultate rămâne neadresată. Valul de insolvenţe cauzate de pandemie şi prevestit de piaţă în 2021 întârzie să apară. Mult mai îngrijorător însă este valul din umbră, ascuns, al companiilor aflate în stare de dificultate şi care nu accesează modalităţi de restructurare", potrivit unui studiu realizat de specialiştii CITR, care arată că în 2020, în plină pandemie, numărul companiilor de impact aflate în stare de insolvenţă iminentă a fost la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Acest nivel este comparabil cu cel din 2013, când numărul insolvenţelor iminente a fost cel mai mare din istorie, ca urmare a efectelor prelungite ale crizei financiare din 2008.
Companiile în dificultate reprezintă 45% din totalul companiilor de impact, procentul a rămas constant de 7 ani. Numărul companiilor de impact (6.654) aflate în stare de insolvenţă iminentă este cel mai ridicat din ultimii ani.
Diferenţa mare dintre numărul de companii aflate în insolvenţă iminentă (6.654) şi numărul de companii care au accesat insolvenţa sau restructurări financiare (293), indică existenţa unui număr mare de companii aflate în dificultate care nu accesează măsuri de restructurare de nici un fel.
Doar 1% dintre companiile de impact aflate în stare de insolvenţă iminentă reuşesc să se însănătoşească pe cont propriu. 30% din totalul companiilor de stat studiate sunt în dificultate.
Cele mai proeminente cauze, deşi menite să ajute inclusiv mediul de business pe termen lung, au fost chiar măsurile adoptate la scară internaţională în vederea atenuării impactului virusului SARS-CoV-2 asupra populaţiei. Acestea au avut un impact semnificativ asupra economiei din România, în special în trimestrul al doilea, prin: sistarea temporară a operaţiunilor în sectorul prelucrător, limitarea circulaţiei populaţiei cu un impact major în domenii precum transportul de persoane, turism, divertisment, servicii.
„Deşi ne-am aştepta să existe un val al insolvenţelor cauzat de pandemie, acest lucru nu s-a întâmplat. Schemele de sprijin guvernamental au contribuit semnificativ la scăderea numărului de insolvenţe în cazul companiilor de impact. Aşadar, astăzi nu mai vorbim despre un val agresiv de insolvenţe generat de pandemie, ci despre unul ascuns, care este mereu iminent, al dificultăţii acelor companii aflate într-o stare de insolvenţă iminentă sau în dificultate instalată deja de ani de zile. Pandemia a dat amploare dificultăţilor preexistente, dar nu a forţat companiile cu probleme să acceseze proceduri de prevenţie a insolvenţei sau de insolvenţă’, spune Andra Caragea, CEO CITR.
Un studiu de piaţă realizat de Euler Hermes în colaborare cu Allianz Research în octombrie 2021 anulează ideea unui val al insolvenţelor generat de pandemie: la nivel global e aşteptată o creştere a numărului de insolvenţe în 2022, de aproximativ 15% faţă de 2021, dar aceasta înseamnă doar o revenire la nivelul considerat normal înainte de pandemie.
Această concluzie vine inclusiv din faptul că, în România, dintr-un total de 6.654 de companii care erau în stare de insolvenţă iminentă în anul 2020, doar 293 de companii au apelat la deschiderea unei proceduri legale prevăzute de legea insolvenţei sau au apelat la măsuri de restructurări financiare din piaţă.
"În 2021, avem o creştere de numai 7% a numărului de proceduri de insolvenţă noi şi o scădere de 33% a numărului de insolvenţe noi de impact. Această dinamică se datorează şi măsurilor guvernamentale precum moratorii publice şi private, amânări fiscale, transferuri de cash sau garanţii publice, care au atenuat efectele pandemiei", spun specialiştii.
Tot la nivel naţional, studiul CONFIDEX realizat de Impetum Group, din care face parte şi CITR, reflectă faptul că IMM-urile au fost mai afectate de pandemie, faţă de cele de impact. Managerii IMM-urilor confirmă această stare de fapt prin percepţiile lor – aceştia estimau redresarea propriei companii la situaţia financiară de dinainte de pandemie în 21 luni, faţă de managerii companiilor mari care erau mai optimişti, estimând revenirea la 19 luni.
O altă concluzie a studiului CITR este faptul că doar 1% dintre companiile în stare de insolvenţă iminentă în 2020 au reuşit să devină finanţabile prin metode proprii. Studiul a avut în vedere companiile care au trecut din starea de insolvenţă iminentă la 2019 la cea de companii finanţabile în 2020.
Analiza a indicat faptul că această trecere s-a datorat unor măsuri interne de restructurare sau împrumut de capital de la acţionari, măsuri foarte dificil de implementat în condiţiile unei lipse de experienţă din partea antreprenorilor cu privire la tehnici de restructurare şi în condiţiile unei lipse acute de capital aferent investiţiilor în companiile aflate în dificultate.
„În ceea ce priveşte companiile aflate deja în dificultate, pandemia a funcţionat ca un catalizator al problemelor existente şi a potenţat nevoia imediată de acţiune. Experienţa ne spune însă că măsurile punctuale nu sunt aproape niciodată suficiente. Ca atare, accesarea unor proceduri de prevenţie şi/sau de restructurare s-a transformat într-o necesitate”, spune Paul Cîrlănaru, senior partner CITR.
Nici companiile de stat nu fac excepţie, aproximativ 30% din totalul celor de impact aflându-se în dificultate.
"Deşi există companii care au manifestat deschidere faţă de perspectiva restructurării, cum ar fi Romaero sau CFR Marfă, este nevoie de mai multe exemple pozitive", spun reprezentanţii CITR.
În contextul unei crize fără precedent, UE îşi propune să stimuleze reluarea activităţii economice a companiilor care întâmpină dificultăţi financiare, să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate.
România se aliniază trendurilor europene, sens în care se va modifica Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, prin implementarea Directivei UE 2019/1023 în legislaţia naţională. CITR are rolul de consultant expert în consorţiul selectat de Comisia Europeană pentru implementarea Directivei UE 2019/1023 în domeniul prevenţiei şi restructurării.
Odată adoptată legislaţia, antreprenorii români vor beneficia de proceduri mai clare, mai flexibile, de libertate de negociere cu creditorii, de suspendarea executărilor silite, iar creditorii companiilor vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanţelor prin apelarea la mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate.
În 2013 CITR a introdus în piaţă termenul „companie de impact” referindu-se la companiile cu active mai mari de un million de euro şi a studiat industriile în care ele activează, nivelul profitului, gradul de îndatorare şi rata de încasare a creanţelor. Folosind experienţa de peste 10 ani în piaţa de insolvenţă şi restructurare, studiul are ca scop înţelegerea dinamicii mediului de business, dar şi discrepanţele din mediul antreprenorial.
A şaptea ediţie a studiului are ca an de referinţă anul 2020, un an atipic plin de provocări şi situaţii noi cu care economia nu s-a confruntat în istoria recentă. Măsurile adoptate la scară internaţională în vederea atenuării impactului virusului SARS CoV 2 asupra populaţiei au avut un impact semnificativ asupra economiei din România în special în trimestrul doi, conducând la o amânare a oricăror măsuri de restructurare, măsuri care vor fi necesare în anii ce vin.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
