Majoritatea companiilor (84%) spun că sunt la curent cu strategia de digitalizare a ANAF şi cu iniţiativele privind introducerea fişierului standard de audit sau e-factura, iar 90% dintre firme consideră că iniţiativa privind digitalizarea ANAF va avea o influenţă pozitivă asupra inspecţiilor fiscale ce vor fi derulate pe viitor, arată un sondaj realizat de EY România în cadrul unui seminar online pe tema inspecţiilor fiscale. De asemenea, 62% dintre respondenţii care au trecut printr-o inspecţie fiscală declară că s-au confruntat cu recalculări ale profitului, ceea ce a determinat şi ajustarea impozitelor pe care le au de plătit.
"Majoritatea respondenţilor (84%) unui sondaj recent realizat de EY România în cadrul unui seminar online pe tema inspecţiilor fiscale au declarat că sunt la curent cu strategia de digitalizare a ANAF şi cu iniţiativele privind introducerea fişierului standard de audit sau e-factura (SAF-T). Totodată, 90% dintre respondenţi consideră că iniţiativa privind digitalizarea ANAF va avea o influenţă pozitivă asupra inspecţiilor fiscale ce vor fi derulate pe viitor", arată EY.
Companiile spun că au resimţit schimbări în bine şi în privinţa felului în care s-au derulat inspecţiile fiscale. Astfel, 87% dintre companii declară că inspectorii fiscali au respectat prevederile Codului de procedură fiscală, cu rezerva legată însă de solicitările foarte multe şi dese privind suspendarea activităţii de inspecţie fiscală.
”Salutăm digitalizarea fiscului, o măsură pentru care am pledat de mult timp, şi, mai cu seamă, salutăm aplicarea Fişierului Standard pentru Audit Fiscal (SAF-T) care, odată implementat, ar putea uşura colectarea veniturilor la buget şi ar simplifica inspecţiile fiscale. Companiile trebuie să fie pregătite totuşi pentru că, deşi pe termen lung vor exista beneficii certe, pe termen scurt s-ar putea confrunta cu creşteri de costuri sau reorganizări ale sistemelor interne, pentru a evita transmiterea unor rapoarte eronate”, a declarat Mihaela Mitroi, partener, asistenţă fiscală şi juridică, EY România, lider al activităţii de consultanţă fiscală şi juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală (CESA).
Chiar dacă 87% dintre contribuabilii participanţi la sondaj nu invocă încălcări ale regulilor de procedură, rămân totuşi nemulţumiri faţă de modul în care inspectorii fiscali interpretează prevederile de drept material prevăzute de Codul fiscal. Astfel, 13% dintre respondenţi consideră că termenele acordate de inspectori pentru prezentarea de documente justificative sunt foarte strânse şi, ca atare, nerezonabile.
”Una dintre modificările de substanţă aduse Codului de procedură fiscală la sfârşitul anului 2020 vizează instituţia reexaminării recursului administrativ. Sunt vizate inclusiv inspecţiile fiscale finalizate anterior acestei modificări cu respectarea termenului de un an în situaţia în care contribuabilul nu a urmat procedura judiciară de atac. Admisibilitatea reexaminării administrative este condiţionată de încadrarea într-una dintre cele patru ipoteze specifice prevăzute de lege. Mă aştept la un număr foarte mare de reeexaminări administrative în acest an”, a spus Emanuel Bancilă, partener, liderul practicii de litigii şi controverse fiscale, Radu şi Asociaţii SPRL.
În ceea ce priveşte riscurile cu care companiile anticipează că se vor confrunta în cadrul inspecţiilor fiscale din acest an, primele trei cele mai importante vin din zona preţurilor de transfer (pentru 58% dintre respondenţi), a Directivei privind declararea tranzacţiilor transfrontaliere DAC6 (pentru 43%) sau vor fi generate de aplicarea facilităţilor acordate de stat în contextul crizei economice şi sanitare din 2020 (pentru 17%).
Alte probleme pe care le anticipează companiile ar putea veni şi din zona relaţiilor cu angajaţii terţi sau cu ajustările pe piaţa muncii, din implementarea aplicării Fişierului Standard de Audit (SAF-T), a remediilor rapide sau a tichetelor cadou. De asemenea, majoritatea respondenţilor cred că se va întări rolul pe care îl deţin angajaţii cu responsabilităţi în zona fiscală.
”Noile obligaţii de raportare – Directiva privind raportarea tranzacţiilor realizate cu implicarea mai multor jurisdicţii, aşa-numita DAC 6, căreia i se vor adăuga cel puţin încă două directive de raportare a tranzacţiilor realizate pe platforme digitale sau prin cripto-monede, DAC 7 şi Dac 8, sunt doar câteva dintre noile riscuri fiscale cu care se vor confrunta companiile. Pentru că orice nouă raportare înseamnă extinderea surselor de informare pentru autorităţile fiscale. Iar la acest moment, pieţele lumii experimentează obligaţii de raportare sau de transparenţă fără precedent. În acelaşi timp, şi guvernele sunt supuse unei presiuni, de asemenea, fără precedent pentru reducerea deficitelor bugetare rezultate din reacţia de răspuns la pandemia COVID-19. Aceasta ar putea justifica nevoia de creştere a numărului de inspecţii fiscale”, spune Mihaela Mitroi.
De altfel, conform participanţilor la sondaj, preţurile de transfer deja le-au pus probleme în cadrul inspecţiilor fiscale, pentru că 62% dintre respondenţii care au trecut printr-o inspecţie fiscală declară că s-au confruntat cu recalculări ale profitului, ceea ce a determinat şi ajustarea impozitelor pe care le au de plătit.
”În ultimul an, practica ne-a demonstrat că aproape fiecare inspecţie fiscală ce are ca obiect impozitul pe profit se finalizează cu sume suplimentare şi, implicit, cu o dispută fiscală, care, de cele mai multe ori, se duce în instanţă şi nu se finalizează până la obţinerea unei hotărâri judecătoreşti. Cu alte cuvinte, răspunsurile reprezentanţilor companiilor vin să confirme tendinţele pe care le tot semnalăm”, declară Emanuel Băncilă.
Ultimul raport de activitate al ANAF, realizat pe primele şase luni ale lui 2020, vorbeşte despre obligaţii fiscale suplimentare stabilite, impozite pe profit şi accesorii în valoare de peste 8 milioane de euro, şi de o pierdere fiscală diminuată în valoare totală de aproximativ 140 de milioane de euro.
În contextul în care ANAF a înfiinţat o Direcţie de analiză de risc şi a declarat că a angajat în principal statisticieni pentru a analiza comportamentele fiscale ale contribuabililor ce ridică suspiciuni, EY a sondat cât de conştiente sunt companiile de indicatorii de risc avuţi în vedere de Fisc. Conform răspunsurilor participanţilor, doar 36,4% dintre companii au afirmat că au informaţii despre aceşti indicatori.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
