Peste patru din zece facturi emise între firme sunt plătite cu întârziere, iar banii ajung frecvent la furnizor abia după 60 de zile, potrivit unei analize realizate de Sierra Quadrant, care atrage atenţia că blocajul financiar este cea mai periculoasă problemă a economiei româneşti, care loveşte inclusiv firmele mari. Criza de lichiditate din economia românească se adânceşte de la o lună la alta, deoarece clienţii cumpără mai puţin, facturile se încasează târziu, iar o mare parte dintre firme funcţionează fără să aibă o rezervă de capital. Construcţiile, agricultura, distribuţia de bunuri de consum şi transporturile sunt sectoarele cele mai afectate.
„Blocajul financiar este cea mai periculoasă problemă a economiei româneşti, pentru că loveşte şi firmele sănătoase. Poţi avea o afacere profitabilă şi să intri în dificultate doar pentru că doi-trei clienţi mari nu te mai plătesc. Asta este cascada pe care o vedem acum în construcţii, în agricultură, în distribuţia de bunuri de consum şi în transporturi", spune Ovidiu Neacşu, partener coordonator al Sierra Quadrant, companie specializată în administrarea procedurilor de insolvenţă, restructurare şi lichidare.
Potrivit analizei realizate de Sierra Quadrant, tot mai multe companii mari, cu sute de angajaţi şi lanţuri întregi de furnizori, ajung în incapacitate de plată, pentru că banii nu mai circulă prin economie.
„Firmele vând mai puţin, încasează mai greu şi plătesc mai târziu, iar fiecare întârziere se transmite mai departe, ca un efect de domino. Companiile fără capital propriu solid nu au cum să reziste unei asemenea presiuni prelungite", spune Ovidiu Neacşu.
Reprezentanţii companiei susţin că problema de fond a mediului de afaceri din România este lipsa de capital. Astfel, bilanţurile pe 2025 arată că aproximativ 22,5% dintre firmele active aveau capitaluri proprii negative, adică datorii mai mari decât valoarea totală a activelor, faţă de 20,3%, în 2021.
Practic, în patru ani, companiile româneşti au pierdut aproape o pătrime din tamponul financiar care le proteja de şocuri. „În aceeaşi perioadă s-au redus şi numerarul din conturi şi lichiditatea, deci firmele au tot mai puţin spaţiu de manevră”, precizează, într-un comunicat de presă, Sierra Quadrant.
Potrivit datelor BNR, citate de companie, într-un singur an, ponderea firmelor subcapitalizate a crescut cu aproximativ 10% ca număr de companii, cu 6% ca număr de angajaţi şi cu 31% ca valoare adăugată.
Pentru firmele care au raportat rezultate la jumătatea lui 2025, care realizează 84% din cifra de afaceri a economiei, deficitul de capital a ajuns la 36,4 miliarde de lei, cu 8% mai mult decât cu un an înainte. Pe ansamblul economiei, necesarul de recapitalizare depăşeşte 160 de miliarde de lei, adică peste 31 de miliarde de euro.
De asemenea, datoriile companiilor au ajuns la 140,5% din capitalurile proprii, iar aproximativ 35% dintre firme au datorii de peste două ori mai mari decât capitalul propriu.
„Lichiditatea se deteriorează în paralel: numărul companiilor care nu îşi pot acoperi datoriile pe termen scurt din actvele curente a crescut cu circa 10% într-un an. Ele realizează 27% din cifra de afaceri şi au 29% din angajaţii din economie”, se menţionează în comunicat.
În acelaşi timp, depozitele în lei ale companiilor au scăzut în septembrie faţă de luna anterioară, după ce şi în iunie firmele retrăseseră bani din conturi, iar tot mai multe companii îşi consumă rezervele pentru plăţi curente, salarii şi taxe.
Potrivit datelor BNR, rezultatul net al companiilor a coborât la 49,9 miliarde de lei, cu 3,3 miliarde mai puţin decât în anul anterior. Firmele private au pierdut 3,9 miliarde de lei, în timp ce companiile de stat şi-au îmbunătăţit rezultatele, atrag atenţia reprezentanţii Sierra Quadrant.
„O firmă cu capital propriu negativ funcţionează, practic, pe banii altora: ai furnizorilor, ai statului sau ai băncii. Cât timp vânzările merg, sistemul ţine. Când încasările scad, aceste companii nu mai au de unde să acopere golul şi se prăbuşesc, trăgând după ele şi partenerii de afaceri. Iar cifrele arată că firmele fără capital nu mai sunt o excepţie, ci o parte tot mai mare a economiei", spune Ovidiu Neacşu.
Furnizorii au devenit bancherii economiei
Firmele româneşti se finanţează în primul rând din banii furnizorilor, nu din credite bancare. Datoriile comerciale reprezintă 18% din pasivul companiilor nefinanciare, dublu faţă de finanţarea primită de la băncile şi instituţiile financiare din ţară, de numai 9%. În practică, fiecare factură neplătită la termen devine un împrumut forţat, acordat fără garanţii de un antreprenor altui antreprenor.
Reprezentanţii Sierra Quadrant arată că firmele fără capital sunt şi principala sursă a blocajului. Potrivit BNR, companiile subcapitalizate acumulează circa 37% din restanţele către furnizori şi aproximativ 35% din datoriile restante la buget. În medie, firmele îşi încasează banii de la clienţi în 86 de zile, cu patru zile mai mult decât în urmă cu un an. Pentru IMM-uri, termenul ajunge la 98 de zile.
„Peste patru din zece facturi emise între firme sunt plătite cu întârziere, iar banii ajung frecvent la furnizor abia după 60 de zile. Instrumentele de plată refuzate confirmă tensiunea: între aprilie 2025 şi martie 2026, valoarea incidentelor de plată a crescut cu circa 22%, la aproximativ 1,8 miliarde de lei. Doar în iulie 2026, sumele refuzate la plată s-au apropiat de 1,9 miliarde de lei. La toate acestea se adaugă datoriile firmelor către stat, care au depăşit 77 de miliarde de lei, cu peste 48.000 de companii cu restanţe la buget”, potrivit analizei realizate de Sierra Quadrant.
Consumul, în scădere
Volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a fost în primele nouă luni din 2026 cu 4,6% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, cu scăderi la toate categoriile: produse nealimentare, alimente şi carburanţi, potrivit datelor INS, citate de consultanţi. În iulie, România a avut cea mai mare scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană, în timp ce media europeană era pe plus.
„Explicaţia este erodarea puterii de cumpărare. În august, salariul real a scăzut pentru a paisprezecea lună consecutiv, pentru că veniturile au crescut mai încet decât preţurile. Inflaţia anuală a urcat din nou în septembrie, la 6,61%. Românii cumpără mai puţin, iar firmele, deja împovărate de costuri mai mari cu energia, creditele şi taxele, nu mai pot transfera integral scumpirile în preţuri fără să piardă clienţi”, se arată în comuncat.
Val de insolvenţe la firmele mari
În primele nouă luni din 2026, peste 5.250 de firme au intrat în insolvenţă, cu aproape 12% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, acesta fiind cel mai ridicat nivel începând cu 2018. Sierra Quadrant atrage atenţia că numărul firmelor cu active de peste un milion de euro intrate în insolvenţă a urcat de la 86 la 142, o creştere de 65%. Doar în primul trimestru, 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro fiecare au intrat în procedură, faţă de numai două în aceeaşi perioadă a anului trecut, lăsând în urmă datorii de peste 448 de milioane de euro.
„Când o companie mare intră în insolvenţă, nu cade singură. În spatele ei sunt zeci sau sute de furnizori, de obicei IMM-uri, care rămân cu facturile neîncasate. Pentru multe dintre ele, o singură creanţă blocată la un client mare poate însemna sfârşitul. De aceea, problemele tot mai frecvente ale firmelor de impact sunt cel mai important semnal de alarmă pentru economie în acest moment", afirmă Ovidiu Neacşu.
Construcţiile au depăşit pragul de 1.000 de insolvenţe în primele trei trimestre, iar agricultura arată semne de presiune simultan în bilanţuri, în relaţia cu băncile şi în instanţe. Regiunea Nord-Est are cea mai rapidă creştere a insolvenţelor din ţară, precizează reprezentanţii Sierra Quadrant.
Aceştia spun că firmele care intervin din timp au cele mai mari şanse să se salveze.
„Antreprenorii români aşteaptă de obicei prea mult. Restructurarea are succes când compania încă are clienţi, angajaţi şi credibilitate, nu când conturile sunt deja poprite. Iarna aceasta va fi un test sever pentru economie, iar firmele care îşi fac acum planul de supravieţuire vor fi cele care vor exista şi în 2027", susţine Ovidiu Neacşu.
